Ordinul european de divulgare și de păstrare a probelor electronice. Regulamentul (UE) 2023/1543 și limitele asimilării ordinelor europene cu procedeele probatorii din Codul de procedură penală. Observații pe marginea proiectului de lege nr. L272/2026

În A.U.B.D. – Forum Juridic nr. 2/2026 a fost publicat articolul cu titlul „Ordinul european de divulgare și de păstrare a probelor electronice. Regulamentul (UE) 2023/1543 și limitele asimilării ordinelor europene cu procedeele probatorii din Codul de procedură penală. Observații pe marginea proiectului de lege nr. L272/2026”, redactat de Conf. univ. dr. Radu Slăvoiu, din cadrul Facultății de Drept, Universitatea „Nicolae Titulescu” din București și Lect. univ. dr. George Zlati, dn cadrul Facultății de Drept și Științe Sociale, Universitatea „1 decembrie 1918” din Alba Iulia.
Articolul analizează ordinele europene de divulgare și de păstrare a probelor electronice, reglementate prin Regulamentul (UE) 2023/1543, aplicabil de la 18 august 2026, și proiectul de lege L272/2026 privind punerea lui în aplicare în dreptul intern. Sunt examinate chestiuni pe care Regulamentul le lasă deschise, de la elementul de extraneitate până la regimul cheii criptografice aflate în controlul furnizorului. Cea mai mare relevanță practică o are necorespondența dintre clasificarea datelor din Regulament și cea din dreptul intern, unde datele solicitate exclusiv în scopul identificării utilizatorului, tratate ca fiind puțin intruzive, sunt date de trafic. Concluzia autorilor este că definirea ordinului european prin actul procesual intern transferă asupra unui instrument al dreptului Uniunii limitele procedeelor probatorii naționale, de unde poate rezulta o tensiune cu condiția cauzei interne similare și un risc de nelegalitate care se manifestă abia ex post.

Angajarea răspunderii Guvernului – podul ce se clatină între cele două Palate?

În A.U.B.D. – Forum Juridic nr. 2/2026 a fost publicat articolul cu titlul „Angajarea răspunderii Guvernului – podul ce se clatină între cele două Palate?”, redactat de Victor-Andrei Căzăceanu, student în cadrul Facultății de Drept a Universității din București.

Ca urmare a trendului ascendent al utilizării angajării răspunderii Guvernului din anul 2025, autorul apreciază că analiza acestei modalități atipice de legiferare este de actualitate. Astfel, articolul cuprinde analiza cadrului normativ și a jurisprudenței constituționale relevante, o statistică privind cele 38 de angajări ale răspunderii Guvernului pentru proiecte de lege, precum și o scurtă incursiune în cadrul normativ similar al altor sisteme de drept.

Concluzia cercetării o constituie o potențială revizuire a textului art. 114 din Constituție, în sensul reglementării unor limite, atât privitoare la sfera relațiilor sociale pentru care se poate apela la angajarea răspunderii Guvernului, cât și la frecvența cu care executivul poate apela la această procedură constituțională. Alături de aceste limite, autorul conchide că, pe lângă obiectele deja existente ale instituției, i.e. programul, declarația de politică generală și proiectul de lege, se pot pune bazele unui nou obiect – pachetul de legi -, așa încât mecanismul să poată fi perfectat.

Cuvinte cheie: raporturi legislativ-executiv; drept parlamentar; procedură legislativă derogatorie; drept comparat; separația și echilibrul puterilor.

Citarea anumitor persoane în cauzele cu infractori minori: o protecție pentru minor sau doar încă o formalitate de îndeplinit?

În A.U.B.D. – Forum Juridic nr. 2/2026 a fost publicat articolul cu titlul „Citarea anumitor persoane în cauzele cu infractori minori: o protecție pentru minor sau doar încă o formalitate de îndeplinit?”, redactat de Larisa-Manuela Mihuț.

Prezentul studiu are ca obiectiv, pe de o parte, sintetizarea criticilor ce pot fi aduse textelor de lege derogatorii din cuprinsul Codului de procedură penală privitoare la persoanele citate la procesul penal desfășurat împotriva unui suspect sau inculpat minor și, pe de altă parte, propunerea unor soluții pentru depășirea vulnerabilităților legislative identificate în această materie. Studiul face trimitere și la dezlegări jurisprudențiale care prezintă relevanță pentru subiectul abordat.

Patul lui Procust în administrația publică locală: în caz de eșec la nivel central, pot primarul și consiliul local să amputeze libertatea economică? Cazul jocurilor de noroc

În A.U.B.D. – Forum Juridic nr. 2/2026 a fost publicat articolul cu titlul „Patul lui Procust în administrația publică locală: în caz de eșec la nivel central, pot primarul și consiliul local să amputeze libertatea economică? Cazul jocurilor de noroc”, redactat de Bogdan Bocăneală, student al Facultății de Drept a Universității din București.

Articolul analizează, din perspectiva dreptului public economic, limitele constituționale ale competenței autorităților administrației publice locale de a restrânge exercitarea unei activități economice reglementate și licențiate la nivel național, având ca studiu de caz fenomenul jocurilor de noroc. Pornind de la modificările introduse prin O.U.G. nr. 7/2026, lucrarea examinează raportul dintre libertatea economică garantată de art. 45 din Constituție și obligațiile instituite în sarcina statului prin art. 135: pe de o parte, obligația de a nu afecta caracterul de economie de piață și libera concurență potrivit alin. (1), iar pe de altă parte, obligația de a interveni pentru protejarea interesului public potrivit alin. (2). Analiza evidențiază riscurile unei delegări normative care transferă la nivel local soluționarea unei probleme de politică publică națională și evaluează compatibilitatea măsurilor de prohibiție cu exigențele constituționale ale legalității, proporționalității și nediscriminării. Se argumentează că interdicțiile generale și permanente pot constitui un exces de putere, afectând însăși substanța libertății economice. În final, sunt analizate mecanismele de control jurisdicțional aplicabile, atât în contenciosul administrativ, cât și pe calea excepției de neconstituționalitate.

Cuvinte cheie: libertate economică, testul de proporționalitate, jocuri de noroc, administrația publică locală, stat reglementator.

Revocarea ordinului de protecție emis în temeiul Legii nr. 217/2003: condiția duratei

În A.U.B.D. – Forum Juridic nr. 2/2026 a fost publicat articolul cu titlul „Revocarea ordinului de protecție emis în temeiul Legii nr. 217/2003: condiția duratei”, redactat de George-Alexandru Stan, doctor în cadrul Facultății de Drept a Universității din București.
Articolul examinează posibilitatea revocării un ordin emis pentru o durată mai scurtă decât cea maximă. Lucrarea pornește de la dispoziția art. 49 alin. (1) din Legea nr. 217/2003 care ar următoarea formulare: „[p]ersoana împotriva căreia s-a dispus o măsură prin ordinul de protecție pe durata maximă poate solicita revocarea ordinului sau înlocuirea măsurii dispuse.” Instanțele judecătorești au oferit răspunsuri diferite, dar interpretarea majoritară a fost în sensul inadmisibilității unor astfel de cereri, reținându-se că legiuitorul a impus o veritabilă condiție în sensul că sunt susceptibile de revocare numai ordinele emise pe durata maximă prevăzută de lege. Autorul este de părere că problema nu poate fi considerată a fi fost lămurită, fiind necesară și o abordare prin prisma art. 8 privind dreptul la respectarea vieţii private şi de familie din Convenția pentru apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților fundamentale.
În articol, autorul oferă două exemple care să ancoreze din punct de vedere faptic miza discuției, analizează, pe scurt, aplicabilitatea blocului convențional în dreptul național și incidența art. 8 CEDO în cauze care intră în sfera de aplicare a Legii nr. 217/2003. Cu această ocazie, autorul subliniază consecința analizării ingerinței în lumina dreptului la respectarea vieții private și de familie în condițiile în care Curtea Constituțională a validat compatibilitatea cu legea fundamentală a unei condiții pentru revocare ca ordinul să fi fost emis pe durată maximă. În esență, din moment ce perspectiva propusă de autor nu a fost abordată de instanța de contencios constituțional, nu se poate reține o autoritate de lucru judecat a considerentelor deja formulate.
Ulterior, lucrarea analizează standardul care decurge din art. 8 CEDO, sens în care demonstrează că nu poate fi identificat un scop legitim urmărit prin instituirea unei condiții suplimentare ca ordinul în discuție să fi fost emis pe durată maximă: nu se poate argumenta rezonabil că legiuitorul a înțeles să permită revocarea doar pentru agresorii care săvârșiseră cele mai grave fapte de violență și care generaseră o stare de pericol de o asemenea intensitate încât se impusese emiterea ordinului pe durată maximă, în timp ce alți agresori, care săvârșiseră fapte de o gravitate mai redusă, ar fi puși în postura de a nu putea obține revocarea, urmând a suporta în toate cazurile obligațiile pe întreaga durată stabilită inițial. Cu această ocazie se arată și motivele pentru care interpretarea majoritar acceptată este criticabilă față de însăși argumentele de interpretare utilizate. În fine, se arată că cerința duratei nu promovează testul proporționalității deoarece nu contribuie la sporirea protecției conferite victimei, atât prin raportare la dreptul național, cât și, pe scurt, prin raportare la dreptul francez și spaniol.

Verificarea măsurilor asigurătorii în procedura recunoașterii ordinului european de indisponibilizare

În A.U.B.D. – Forum Juridic nr. 2/2026 a fost publicat articolul cu titlul „Verificarea măsurilor asigurătorii în procedura recunoașterii ordinului european de indisponibilizare”, redactat de Daniel-Cosmin Sporea, judecător stagiar, Judecătoria Lugoj.

Articolul analizează problematica verificării măsurilor asigurătorii în procedura de cooperare internațională în materie penală prevăzută de Regulamentul (UE) 2018/1805 al Parlamentului European și al Consiliului din 14 noiembrie 2018 privind recunoașterea reciprocă a ordinelor de indisponibilizare și de confiscare. Pornind de la dispozițiile normative interne și europene relevante, se analizează, argumentat, dacă principiul recunoașterii reciproce, care guvernează recunoașterea reciprocă a ordinelor europene de indisponibilizare, este compatibil cu procedura reglementată de legiuitor în cuprinsul art. 250ind2 C.pr.pen. O atenție specială este acordată problematicii din perspectiva autorităților judiciare române în calitate de autorități de executare, respectiv în calitate de autorități judiciare emitente, distincția fiind una esențială din perspectiva răspunsului la problematică.

„Imaginea” secretului bancar în procesul penal. Obținerea înregistrărilor video de la instituțiile de credit în faza de urmărire penală

În A.U.B.D. – Forum Juridic nr. 2/2026 a fost publicat articolul cu titlul „„Imaginea” secretului bancar în procesul penal. Obținerea înregistrărilor video de la instituțiile de credit în faza de urmărire penală”, redactat de Drd. Vicențiu-Răzvan Gherghe.

Articolul își propune să analizeze procedura prin care pot fi obținute, în cursul urmăririi penale, înregistrările video deținute de instituțiile de credit, în contextul în care anumite fapte, date sau informații pe care acestea le conțin intră în sfera de protecție a „secretului bancar”.
În vederea asigurării unui raport de proporționalitate între ingerința în exercitarea dreptului la viață privată a persoanei ce beneficiază de protecția „secretului bancar”, vizată de înregistrările video, și scopul bunei desfășurări a procesului penal, studiul urmărește să indice conduita procesuală corectă a organelor judiciare în cursul urmăririi penale, prin alegerea instrumentelor procesuale adecvate obținerii legale a acestor probe în procesul penal

Assignment of Claims and the Stability of Special Jurisdiction under the Brussels I bis Regulation in Air Transport Cases. Remarks on the CJEU Judgment in Case C-551/24, Lufthansa v AirHelp

În A.U.B.D. – Forum Juridic nr. 2/2026 a fost publicat articolul cu titlul „Assignment of Claims and the Stability of Special Jurisdiction under the Brussels I bis Regulation in Air Transport Cases. Remarks on the CJEU Judgment in Case C-551/24, Lufthansa v AirHelp”, redactat de Drd. Ana-Maria Dimofte si Masterand Astrid Manolea.

Articolul analizează hotărârea Curții de Justiție a Uniunii Europene pronunțată în cauza C-551/24, Lufthansa c. AirHelp, privind interpretarea art. 7 pct. 1 lit. b) a doua liniuță din Regulamentul (UE) nr. 1215/2012 (Bruxelles I bis) în materia competenței judiciare internaționale pentru litigiile contractuale rezultate din transportul aerian de pasageri. Problema juridică centrală privește efectele cesiunii creanței asupra competenței speciale întemeiate pe locul executării obligației contractuale și posibilitatea cesionarului profesionist de a invoca forumul contractual prevăzut de Regulament. Pornind de la analiza raționamentului Curții și de la integrarea acestuia în evoluția jurisprudenței europene, articolul evidențiază caracterul autonom și funcțional al criteriului locului executării obligației în contractele de transport aerian, arătând modul în care transferul creanței nu modifică legătura jurisdicțională dintre litigiu și instanța competentă, întrucât norma de competență prevăzută de art. 7 pct. 1 lit. b) urmărește obiective de proximitate, bună administrare a justiției și previzibilitate, iar nu protecția unei părți considerate vulnerabile.

La banalisation de l’Holocauste par certains juges roumains

În A.U.B.D. – Forum Juridic nr. 1/2026 a fost publicat articolul cu titlul „La banalisation de l’Holocauste par certains juges roumains, redactat de Prof. univ. dr. Corneliu-Liviu Popescu.

Afirmațiile publice ale unor judecători, în sensul că situația magistraților români, deci a magistraților dintr-un stat Parte la Convenția europeană a drepturilor omului și Membru al Uniunii Europene, vizați de o dezbatere publică și de măsuri de reducere a anumitor drepturi ale lor cu caracter economic, este similară celei a populației evreiești în timpul Holocaustului, cu propaganda antisemită genocidară a lui Joseph Goebbels și cu obligația purtării stelei galbene, care a precedat lagărele morții și exterminarea, constituie acte de banalizare activă gravă a Holocaustului, interzise de Dreptul Uniunii Europene și de dreptul intern român strict. Pasivitatea Inspecției Judiciare și a Consiliului Superior al Magistraturii de a-și exercita atribuțiile în materie disciplinară, refuzând să reprime și încurajând astfel perpetuarea și amplificarea actelor de trivializare activă, este contrară acelorași norme europene și naționale și constituie o formă de banalizare pasivă a Shoah. Banalizarea (trivializarea) Holocaustului (a Shoah), fie ea activă sau pasivă, reprezintă o formă de antisemitism care trebuie sancționată.

Analyse des certains commentaires non-scientifiques du Mémorandum du Président des États-Unis d’Amérique du 7 janvier 2026 de retrait de cet État de certaines formes de coopération internationale institutionnelle et/ou conventionnelle

În A.U.B.D. – Forum Juridic nr. 1/2026 a fost publicat articolul cu titlul „Analyse des certains commentaires non-scientifiques du Mémorandum du Président des États-Unis d’Amérique du 7 janvier 2026 de retrait de cet État de certaines formes de coopération internationale institutionnelle et/ou conventionnelle”, redactat de Prof. univ. dr. Corneliu-Liviu Popescu.

Susținerea că Președintele Donald J. TRUMP a decis să retragă Statele Unite ale Americii din Curtea Internațională de Justiție, care a ajuns astfel în faliment, este lipsită în egală măsură de orice bază factuală și de orice valoare științifică, un stat Membru al Organizației Națiunilor Unite fiind ipso facto Parte la Statutul Curții Internaționale de Justiție, care este un organ intern principal al acestei organizații internaționale. Susținerea potrivit căreia Comisia de la Veneția este o organizație internațională aferentă Curții Europene a Drepturilor Omului este de asemenea lipsită de orice valoare științifică, fiind în realitate vorba de un organ intern subsidiar al organizației internaționale care este Consiliul Europei, dar cu caracter independent, inclusiv în raport cu organul intern judiciar specializat în materia drepturilor omului al acestei organizații internaționale regionale europene.