Revista „AUBD Forum Juridic” indexată în ERIH+

Revista „AUBD Forum Juridic” a fost aprobată pentru includerea în ERIH+ (European Reference Index for the Humanities and Social Sciences), una dintre cele mai importante baze de indexare dedicate publicațiilor academice din domeniul științelor umaniste și sociale.

Confirmarea a fost transmisă oficial de echipa ERIH+, care a finalizat procesarea dosarului revistei și a validat îndeplinirea criteriilor de eligibilitate pentru indexare.

Includerea în ERIH+ reprezintă o recunoaștere a calității științifice și editoriale a revistei și contribuie la creșterea vizibilității internaționale a articolelor publicate în cadrul acesteia.

Totodată, indexarea facilitează accesul comunității academice internaționale la cercetările și contribuțiile publicate în paginile revistei.

Indexarea în ERIH+ reprezintă un nou pas în consolidarea profilului academic al revistei AUBD Forum Juridic și în susținerea cercetării juridice la nivel național și internațional.

Revista poate fi consultată în baza de date ERIH+ la adresa: https://erihplus.hkdir.no/journal?id=509593

Darea în debit a taxei judiciare de timbru în calea de atac – act jurisdicțional sau act administrativ?

În A.U.B.D. – Forum Juridic nr. 1/2026 a fost publicat articolul cu titlul „Darea în debit a taxei judiciare de timbru în calea de atac – act jurisdicțional sau act administrativ ?”, redactat de Ștefan Nicolae Călin, avocat în cadrul Baroului București și doctorand în cadrul Facultății de Drept a Universității din București.

Articolul examinează modalitatea în care operează instituția dării în debit prevăzută de art. 38 din O.U.G. nr. 80/2013, raportat la natura încheierii emise de instanță în materia stabilirii taxelor judiciare de timbru. Având în vedere cadrul normativ actual, această încheiere este emisă într-o procedură necontencioasă, nu este compatibilă cu caracterul interlocutoriu sau premergător al încheierilor din procedura contencioasă și prezintă trăsături de asemănare cu actul administrativ individual.

Cuvinte cheie: taxă judiciară de timbru, taxă, creanță fiscală, titlu executoriu, dare în debit, cerere de reexaminare, încheiere, rezoluție, serviciu public, procedură necontencioasă, act administrativ, act jurisdicțional.

Consecințele lipsei unei pedepse-reper în configurarea art. 218 ind. 1 alin. 1 ind. 1 al Codului penal: o analiză critică a provocărilor de drept substanțial și procesual penal

În A.U.B.D. – Forum Juridic nr. 1/2026 a fost publicat articolul cu titlul „Consecințele lipsei unei pedepse-reper în configurarea art. 218 ind. 1 alin. 1 ind. 1 al Codului penal: o analiză critică a provocărilor de drept substanțial și procesual penal”, redactat de Ioana-Diana Farcaș, studentă în cadrul programului de master al Facultății de Drept, Universitatea din București – Carieră Judiciară.

Prezentul articol își propune să analizeze critic gravele deficiențe de tehnică legislativă ale art. 218 ind. 1 alin. 1 ind. 1 C.pen. (introdus prin reformele legislative din anul 2023), punând în lumină principalele dificultăți identificate în doctrină și jurisprudență ca urmare a absenței unei pedepse-reper în cazul actelor sexuale lipsite de constrângere între minori. Studiul evidențiază cum această omisiune paralizează parțial mecanismele de individualizare a sancțiunilor, generează un vid legislativ apt să conducă la imposibilitatea tragerii la răspundere a participanților majori și provoacă dificultăți de interpretare a unor instituții de drept procesual penal.

În final, în ciuda intenției inițiale de a spori protecția victimelor, textul defectuos devine adesea o lege penală mai favorabilă, afectând totodată previzibilitatea actului de justiție.

Originality in Thin Spaces: What a Critical Edition Teaches Copyright Law in the Age of Generative AI (Institutul G. Călinescu – CJEU, C‑649/23)

În A.U.B.D. – Forum Juridic nr. 1/2026 a fost publicat articolul cu titlul „Originality in Thin Spaces: What a Critical Edition Teaches Copyright Law in the Age of Generative AI (Institutul G. Călinescu – CJEU, C‑649/23)”, redactat de Vladimir Diaconiță, conferențial universitar în cadrul Facultății de Drept a Universității din București și avocat în cadrul Baroului București.

Articolul analizează hotărârea Curții de Justiție a Uniunii Europene din 19 martie 2026, pronunțată în cauza C-649/23, Institutul de Istorie și Teorie Literară „G. Călinescu” și Fundația Națională pentru Știință și Artă împotriva HK și alții, prima decizie preliminară în care Curtea aplică cadrul său de analiză a originalității asupra unei ediții critice a unei opere aflate în domeniul public. Articolul desprinde trei concluzii a căror relevanță depășește cu mult particularitățile speței. În primul rând, amprenta personală a autorului poate fi identificată chiar și în cel mai improbabil de restrâns spațiu creativ: acela în care autorul urmărește, în mod deliberat și metodic, să redea cât mai fidel personalitatea altuia. În al doilea rând, caracterul restrâns al spațiului creativ disponibil nu diminuează protecția: pragul originalității este binar, iar nu gradual, iar dreptul Uniunii Europene nu admite un drept de autor de rang secund pentru operele create în condiții de constrângere maximă. În al treilea rând, protecția operelor derivate se extinde numai asupra contribuției originale a celui de-al doilea autor, însă analiza originalității și analiza contrafacerii trebuie să includă o dimensiune holistică; o analiză exclusiv granulară este structural incompletă. Articolul propune o teză unificatoare (i.e. aceea că drepturile de autor în cadrul Uniunii Europene dispun de o teorie coerentă a creativității în spații creative înguste) și o aplică asupra conținutului generat cu ajutorul inteligenței artificiale, domeniu în care sediul originalității

Reducerea obiectului contractelor publice pe durata executării lor

În A.U.B.D. – Forum Juridic nr. 1/2026 a fost publicat articolul cu titlul „Reducerea obiectului contractelor publice pe durata executării lor”, redactat de Mihai Băeșu, asistent universitar în cadrul Facultății de Drept a Universității din București și avocat în cadrul Baroului București.

Pornind de la jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), directivele privind contractele publice și legislația națională de transpunere oferă criteriile identificării mai multor ipoteze în care modificarea contractului public pe durata executării sale este permisă. Ipoteza reducerii obiectului contractelor publice nu este una dintre ipotezele reglementate expres. Ca atare, prin articolul de față, autorul analizează reducerea obiectului contractelor publice în contrast cu ipotezele de modificare a contractelor publice reglementate expres, cu scopul de a identifica reperele în funcție de care reducerea obiectului contractelor publice este permisă pe durata executării lor fără parcurgerea unei noi proceduri de atribuire.

Cuvinte cheie: contracte publice, modificarea contractelor publice, reducerea obiectului contractelor publice, modificări permise, modificări nepermise, achiziții publice, concesiuni de lucrări și servicii.

Examen des mesures conservatoires après la saisine du tribunal par acte d'accusation. Délai applicable au premier examen en chambre préliminaire, nature de ce délai et sanction en cas de non-respect du délai

Dans A.U.B.D. – Forum juridique n° 1/2026 a été publié un article intitulé « La vérification des mesures conservatoires après la saisine du tribunal par acte d'accusation. Le délai pour la première vérification en chambre préliminaire, la nature du délai et la sanction en cas de non-vérification dans les délais », rédigé par Francisc-Gabriel Trache, avocat au Barreau de Bucarest.
L'article examine la problématique de la vérification des mesures conservatoires après la saisine du tribunal par acte d'accusation, question qui a suscité des controverses doctrinales et une pratique judiciaire hétérogène. L'analyse vise à déterminer le délai applicable à la première vérification effectuée par le juge d'instruction, ainsi que la nature juridique de celle-ci, dans l'hypothèse où la mesure a été ordonnée ou maintenue au cours de l'instruction par ordonnance du procureur. Dans ce contexte, sont analysés tant l’applicabilité immédiate du délai d’un an spécifique à la phase du procès que la thèse selon laquelle le premier contrôle doit être effectué dans le délai de six mois calculé à compter de la date de la prise de la mesure ou de la date du dernier contrôle effectué par le procureur.

Deux ordres juridiques pour un même trouble mental – Le parallélisme législatif dans le cadre réglementaire roumain en matière de santé mentale

Dans le numéro 1/2026 de la revue A.U.B.D. – Forum Juridic, a été publié un article intitulé « Two Legal Orders for One Mental Disorder – Addressing the Legislative Parallelism in Romania’s Mental Health Framework - », rédigé par Cătălin-Șerban Apătean, doctorant à la Faculté de droit de l’Université de Bucarest. Cet article analyse les conditions dans lesquelles peuvent être ordonnées et exécutées les mesures de sécurité à caractère médical régies par le Code pénal roumain et les mesures régies par la loi n° 487/2002 relative à la santé mentale et à la protection des personnes atteintes de troubles psychiques, ainsi que les garanties correspondantes des droits fondamentaux existant dans chaque procédure. L'étude examine la coexistence de ces deux cadres juridiques distincts – pénal et médical –, fondés essentiellement sur le même critère – le danger social perçu que représente la personne atteinte de troubles psychiques –, qui aboutissent au même résultat : la privation involontaire de liberté pour des motifs de santé mentale. Le présent travail vise à évaluer la stabilité constitutionnelle et le respect des droits de l’homme dans la réglementation d’institutions similaires ayant des fondements juridiques distincts – l’une fondée sur la commission d’un acte prévu par le droit pénal, l’autre sur l’état de santé mentale de la personne concernée. Nous soutenons que ce parallélisme législatif engendre des incohérences en matière de protection et de procédure, portant atteinte à la sécurité juridique, à l'égalité devant la loi et au respect des droits fondamentaux.

Réflexions sur la manière dont les règles spécifiques aux régimes matrimoniaux influencent les règles de la responsabilité civile et des recours contractuels. Étude de quelques applications particulières

Clear Search Réflexions sur la manière dont les règles spécifiques aux régimes matrimoniaux influencent les règles de responsabilité civile et les voies de recours contractuelles. Étude de certaines applications particulières Dans A.U.B.D. – Forum Juridic n° 1/2026 a été publié l'article intitulé « Considérations sur la manière dont les règles spécifiques aux régimes matrimoniaux influencent les règles de la responsabilité civile et…

La limitation de la liberté d’expression en ligne dans la jurisprudence de la Cour européenne des droits de l’homme

Dans le numéro 1/2026 de la revue A.U.B.D. – Forum Juridic, a été publié un article intitulé « La limitation de la liberté d’expression en ligne dans la jurisprudence de la Cour européenne des droits de l’homme », rédigé par Ștefan Bogrea, maître de conférences et docteur à la Faculté de droit de l’Université de Bucarest et avocat inscrit au Barreau de Bucarest.

Cet article examine la manière dont la Cour européenne des droits de l'homme applique l'article 10 de la Convention en matière d'expression en ligne. La thèse centrale est que la jurisprudence de Strasbourg n'instaure pas un régime autonome de liberté d'expression sur Internet, mais adapte les critères classiques de limitation — légalité, but légitime et nécessité dans une société démocratique — aux particularités de l'environnement numérique. L'article examine, d'une part, la continuité du cadre conventionnel et, d'autre part, l'émergence d'exigences spécifiques concernant l'ampleur de la diffusion, la persistance des contenus, le rôle des intermédiaires techniques, les garanties procédurales et le risque de restrictions excessives. Enfin, cet article met en évidence les tensions générées par la modération des plateformes, l’automatisation des décisions et la recherche d’un équilibre entre la liberté d’expression et la protection des droits concurrents.

Le transfert au Tribunal d'une partie de la compétence en matière de renvoi préjudiciel

Le discours prononcé par Mme Mirela Stancu, maître de conférences et juge au Tribunal, intitulé « The transfer to the General Court of part of the jurisdiction to give preliminary rulings », a été publié dans le numéro 1/2026 de la revue A.U.B.D. – Forum Juridic, à l'occasion des événements organisés pour la remise du titre de docteur honoris causa au professeur Koen Lenaerts, président de la Cour de justice de l'Union européenne, qui se sont déroulés à la Faculté de droit de l'Université de Bucarest le 27 mars 2026.

Le discours souligne le fait que, suite à la modification en 2024 du statut de la Cour de justice de l'Union européenne, la compétence en matière de renvois préjudiciels dans six domaines spécifiques a été transférée au Tribunal : le système commun de taxe sur la valeur ajoutée, les accises, le code des douanes, le classement tarifaire des marchandises dans la nomenclature combinée, l'indemnisation et l'assistance des passagers en cas de refus d'embarquement, de retard ou d'annulation des services de transport, ainsi que le système d'échange de quotas d'émission de gaz à effet de serre.

Pour faire face à ce nouveau type d’affaires, le Tribunal a révisé son règlement de procédure, créé un registre dédié, mis en place deux chambres spécialisées et nommé trois avocats généraux chargés d’assister les chambres spécialisées. Conformément au principe du « guichet unique », la Cour de justice décide d’abord si une requête relève exclusivement des domaines transférés et, dans l’affirmative, la renvoie au Tribunal. L’affaire est ensuite attribuée par rotation à un juge rapporteur de l’une des deux chambres spécialisées, les parties en sont informées et la procédure est ouverte aux observations écrites.

Entre novembre 2024 et avril 2026, 123 demandes ont été enregistrées au guichet unique, dont 101 ont été transmises. Le Tribunal a rendu son premier arrêt en matière de questions préjudicielles le 9 juillet 2025 et, jusqu’en avril 2026, il a rendu 17 arrêts, dont deux concernant des questions posées par des juridictions roumaines.

Mots-clés : transfert de compétences, questions préjudicielles, TVA, droits d'accise, code des douanes, classement tarifaire, indemnisation des passagers, commercialisation des quotas d'émission de gaz à effet de serre.