Acceptance of the Request to Recuse a Judge for Lack of Empathy. A Critical Note

În A.U.B.D. – Forum Juridic nr. 1/ 2026 a fost publicat articolul cu titlul „Admiterea cererii de recuzare a judecătorului pentru lipsă de empatie. Notă critică”, redactat de lect. univ. dr. Cristi Danileț.

Studiul analizează critic extinderea motivelor de recuzare a judecătorului dincolo de sfera strict procesuală, prin raportare la criterii axiologice precum empatia sau discursul public al magistratului. Cercetarea pornește de la o încheiere a Curții de Apel București prin care a fost admisă cererea de recuzare a unui judecător, pe baza unei suspiciuni rezonabile de lipsă de imparțialitate, dedusă nu din conduita procesuală concretă, ci din declarații publice privind rolul empatiei judecătorului în procesul penal.

După noi, prin hotărâre se face o confuzie conceptuală între empatia judiciară – ca virtute profesională și instrument cognitiv al deliberării – și imparțialitatea procesuală, ca garanție juridică verificabilă. Asimilarea acestora deturnează recuzarea dintr-un mecanism de protecție a procesului echitabil într-un instrument de selecție axiologică a completului de judecată.

Metodologia utilizată combină analiza jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului și a Curții Constituționale cu exegeza doctrinară și evaluarea critică a raționamentului judiciar. Rezultatele evidențiază lipsa unei analize concrete a declarațiilor judecătorului recuzat, existența unui salt logic nejustificat și riscul instrumentalizării recuzării împotriva judecătorilor fermi și vocali, cu efect de inhibare asupra libertății de exprimare, contrar jurisprudenței europene. Studiul concluzionează că empatia ține de calitatea actului de judecată, controlabilă prin motivare și căi de atac, nu de sfera incompatibilităților procesuale.

Article 242 of the Code of Criminal Procedure: Procedural Adaptability Versus the Imperative of Observing the Legal Deadline

În A.U.B.D. – Forum Juridic nr. 1/2026 a fost publicat articolul cu titlul „Art. 242 din Codul de procedură penală – între adaptabilitate procedurală și imperativul respectării termenului legal”, redactat de Gruia-Teodor Streinu, judecător în cadrul Tribunalului București, Secția Penală.

Articolul analizează regimul sancțiunilor procesuale incidente în materia măsurilor preventive, cu accent pe termenul de 5 zile și pe raportul dintre instituția prelungirii și înlocuirii. Se evidențiază diferențele dintre faza de urmărire penală și momentul sesizării instanței prin rechizitoriu, precum și consecințele nerespectării termenului legal. Termenele în această materie reprezintă garanții substanțiale împotriva arbitrariului, având fundament constituțional și convențional, și asigură un control jurisdicțional periodic asupra temeiurilor măsurii. Nerespectarea termenului de 5 zile atrage decăderea Ministerului Public din dreptul de a solicita prelungirea sau verificarea măsurii și nulitatea absolută a demersului tardiv, măsura încetând de drept la expirarea duratei sale. Instituția înlocuirii prevăzută de art. 242 C.proc.pen. are un caracter auxiliar și presupune apariția unor elemente noi de fapt sau de drept; aceasta nu poate substitui prelungirea atunci când temeiurile inițiale subzistă. Interpretarea textului nu poate fi realizată izolat, ci sistemic, în ansamblul reglementării măsurilor preventive, pentru a preveni eludarea disciplinei procesuale prin recurgerea formală la mecanismul înlocuirii.

The Crime of Aggression in the Statute of the International Criminal Court. Aspects of Criminal Procedural Law

În A.U.B.D. – Forum Juridic nr. 1/ 2026 a fost publicat articolul cu titlul „Infracțiunea de agresiune din Statutul Curții Penale Internaționale. Aspecte de drept penal procesual”, redactat de Dragoș-Enrico Dediu, Consilier Juridic, Ministerul Justiției.

Acest studiu reprezintă continuarea materialului anterior privind aspecte de drept substanțial în legătură cu infracțiunea de agresiune și are ca obiectiv continuarea analizei prin prezentarea implicațiilor procesual penale relevate de competența Curții Penale Internaționale asupra acestei infracțiuni, în special, potrivit dispozițiilor art. 15bis și art. 15ter din Statutul de la Roma al Curții Penale Internaționale. Examinarea prezintă regulile procesuale distincte referitoare la competența privind investigarea infracțiunii de agresiune, precum și diversele forme de cooperare internațională cu privire la această infracțiune care au început să fie desfășurate în contextul războiului de agresiune al Federației Ruse împotriva Ucrainei. Totodată, studiul analizează și aspecte referitoare la urmărirea penală, judecarea și cooperarea internațională cu privire la infracțiunea de agresiune din perspectiva dreptului procesual penal național.

Driving a Vehicle Under the Influence of Psychoactive Substances. The Effects of Decision 25/2025 of the High Court of Cassation and Justice

În A.U.B.D. – Forum Juridic nr. 1/2026 a fost publicat articolul cu titlul „Conducerea unui vehicul sub influența substanțelor psihoactive. Efectele Deciziei 25/2025 a Înaltei Curți de Casație și Justiție”, redactat de prof. univ. dr. Cristina Rotaru Radu.

Articolul pleacă de la ideea că în materia conducerii unui vehicul sub influența substanțelor psihoactive, Completul privind dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală al Înaltei Curți de Casație și Justiție a pronunțat Decizia 25/2025 prin care a stabilit că, pentru existența infracțiunii, este necesar să se constate atât prezenţa în probele biologice a substanţei psihoactive, cât şi aptitudinea acesteia de a putea determina afectarea capacităţii de a conduce a autorului faptei.
Decizia nu doar că nu oferă perspective de unificare a practicii judiciare, care, de altfel, nici nu era divergentă, dar introduce multă confuzie în procesul de interpretare și aplicare a legii, determinând o practică eterogenă, lipsită de previzibilitate, întrucât în considerente, pentru stabilirea condițiilor de tipicitate, se referă la un criteriu obiectiv- depășirea limitelor cut-off , concept căruia nu îi atribuie însă un conținut concret, iar în dispozitiv se referă la aptitudinea substanței psihoactive de a determina afectarea capacităţii de a conduce a autorului faptei, adică un criteriu subiectiv.
De asemenea, decizia ridică probleme de neconstituționalitate, precum și probleme legate de depășirea rolului instanțelor judecătorești în contextul echilibrului puterilor în stat.

Between Charlie and Charlie. On Freedom of Expression in the Era of Global Rebels

The article titled “Between Charlie and Charlie: On Freedom of Expression in the Age of Global Networks,” written by Prof. Radu-Alexandru Rizoiu, Ph.D., was published in A.U.B.D. – Legal Forum No. 1/2026.

The article examines the new dimensions of freedom of expression in today’s world, where messages are communicated instantly to large audiences online via social media. Furthermore, this mass communication can be tailored to reach specific individuals where it may find a receptive audience, and the same message can be conveyed in different ways to maximize its impact on different groups of people. Despite the concerns of states (especially in Europe) regarding the use of manipulation through algorithms, the article seeks to propose maintaining the old liberal principle of the “free market of ideas,” with minor adjustments dictated by new technologies. The main thesis is that ex ante censorship of any kind is a greater evil than allowing non-conforming messages. Civil and constitutional law arguments are used to explain the legal limits of censorship in the current regulatory context. Finally, a series of solutions are proposed that could be the subject of further discussion regarding the ex post filtering of prohibited messages.

The Crime of Aggression in the Statute of the International Criminal Court. Aspects of Substantive Criminal Law

The article titled “The Crime of Aggression in the Statute of the International Criminal Court. Aspects of Substantive Criminal Law,” written by Dragoș-Enrico Dediu, Legal Advisor, Ministry of Justice.
The purpose of this study is to analyze the crime of aggression as set forth in Article 8bis of the Rome Statute of the International Criminal Court. An examination of this crime under international criminal law highlights certain problematic aspects regarding, for example, the active subject and the material element, which arise directly from the wording of the incrimination provision adopted at the Conference of the States Parties to the Rome Statute of the International Criminal Court on June 11, 2010. At the same time, through an analysis of the relevant comparative law, the study also puts forward some proposals de lege ferenda for the implementation of the crime of aggression in national legislation.

Freedom of expression as a limitation on the incrimination of acts committed in cyberspace

The article titled “Freedom of Expression as a Limitation on the Criminalization of Acts Committed in Cyberspace,” written by Assistant Professor Dorel Herinean, Ph.D., was published in A.U.B.D. – Legal Forum No. 1/2026.

This article examines the intersection between freedom of expression and criminal laws that may apply in cyberspace, as well as the general limits, from a criminal, social, and logistical perspective, that freedom of expression imposes on the criminalization, detection, and punishment of committed offenses—and vice versa—that the latter’s objectives impose on the right to freedom of expression. The article includes both an analysis of the criminalization rules that may apply and an analysis of ECHR case law regarding the intersection between criminal law and freedom of expression.

Extended Judicial Intervention in Protection Orders: The Possibility of Ex Officio Issuance of Protection Measures and Supplementing Victim Consent for Wearing Electronic Surveillance Devices

The article titled “Extended Judicial Intervention in Protection Order Matters: The Possibility of Ordering Protective Measures Ex Officio and Substituting the Victim’s Consent for the Use of an Electronic Monitoring Device,” written by Drd. Maria-Giovanna Rossi.

In light of the rise in cases of domestic violence and family violence in Romania, this article aims to analyze, on the one hand, the general legal framework governing protection orders, with particular reference to the limitations on the court’s authority to order protective measures without a request from the victim and, in particular, the possibility of waiving the victim’s consent to wear an electronic monitoring device and, implicitly, of fitting the abuser with an electronic monitoring bracelet if the court finds that there is a real and imminent danger to the victim’s life.

Annals of the University of Bucharest – Law Series, 2025

Analele Universității din București – Seria Drept, 2025
Număr dedicat dialogului dintre drept, tehnologie și evoluțiile recente ale ordinii juridice europene
Volumul din 2025 al Analelor Universității din București – Seria Drept reunește studii originale semnate de profesori, cercetători și practicieni ai dreptului, oferind o perspectivă complexă asupra unor teme de interes pentru evoluția dreptului național și european. Noile tehnologii, noile forme de organizare socială și economică, precum și evoluțiile normative la nivel european și internațional sunt analizate prin metode riguroase, cu accent pe relevanța lor practică.
Acest număr aduce împreună teme de actualitate majoră – de la impactul tehnologiilor blockchain asupra dreptului civil, la câmpul tensionat al formelor controlului de constituționalitate, la limitele suveranității fiscale a statelor membre UE, la provocările scrierii juridice într-o epocă dominată de cerințe de accesibilitate și limbaj clar, până la reevaluarea unor instituții clasice precum perioada de probă, răspunderea administratorilor sau statutul juridic al concepției in vitro.
Doamna prof.univ.dr. Adriana ALMĂȘAN și domnul drd. Eduard FLOREA analizează în profunzime premisa integrării Smart Contracts în dreptul român, evaluând compatibilitatea acestora cu teoria obligațiilor și impactul reglementărilor europene precum Data Act și AI Act. Autorii subliniază necesitatea unei legislații dedicate, capabile să armonizeze inovația tehnologică cu principiile fundamentale ale dreptului civil.
Domnul prof. univ. dr. Ion GÂLEA examinează statutul dreptului intern ca „sistem de referință” în cauzele privind selectivitatea măsurilor fiscale, analizând jurisprudența recentă a CJUE, precum și două ipoteze privind poziția dreptului național în fața instituțiilor europene.
Doamna prof. univ. dr. Simona GHERGHINA și domnul drd. Mihai BĂEȘU analizează vulnerabilitățile cadrului normativ privind garanțiile publice locale în contextul insolvenței unităților administrativ-teritoriale, propunând teste și criterii ce pot fi aplicate de către judecătorul-sindic, atât cu scopul de a proteja creditorii, cât și cu scopul de a asigura continuitatea serviciilor publice esențiale pe plan local.
Doamna prof. univ. dr. Lavinia-Valeria LEFTERACHE propune un ghid indispensabil pentru studenți și cercetători, care clarifică structura unei teze de doctorat, criteriile de originalitate, formularea ipotezelor și limitele rezonabile ale propunerilor de lege ferenda.
Doamna prof. univ. dr. Claudia-Ana MOARCĂȘ examinează telemunca, munca pe platforme digitale și noile instrumente de monitorizare, subliniind necesitatea unui echilibru între flexibilitatea muncii, protecția datelor și dreptul la viață privată.
Domnul prof. univ. dr. Corneliu-Liviu POPESCU arată că utilizarea de către Curtea Constituțională a expresiei „obiecție de neconstituționalitate” pentru a desemna o modalitate de sesizare a judecătorului constituțional, este neconstituțională, atât în raport cu conținutul acestei instituții juridice atunci când ea exista, cât și în raport cu abrogarea normei juridice în materie și cu inexistența juridică actuală a acestei instituții..
Domnul prof. univ. dr. Radu RIZOIU, pornind de la un caz de practică judiciară, analizează momentul de la care se nasc drepturile copilului ce se va naște după decesul tatălui biologic în cazurile în care embrionul a fost criogenat anterior acestui deces, precum și limitele libertății contractuale în materia dreptului persoanelor.
Doamna lect. univ. dr. Marilena CRĂCIUN (ENE) explică tensiunea dintre autonomia fiscală a statelor membre și constrângerile impuse de legislația unională și jurisprudența CJUE, evidențiind echilibrul necesar între interesul național și integrarea europeană.
Doamna lect. univ. dr. Mihaela-Augustina NIȚĂ și doamna lect. univ. dr. Oana-Mihaela SALOMIA analizează efectul direct orizontal al unor dispoziții din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene în litigii între particulari, prezentând cauzele Egenberger, Bauer, Willmeroth, IR și Cresco, precum și implicațiile lor pentru instanțele naționale.
Doamna lect. univ. dr. Raluca PAPADIMA propune o viziune coerentă asupra predării scrierii juridice, prezentând principiile fundamentale și cadrul conceptual necesar profesionalizării acestei competențe în mediul juridic românesc.
Doamna asist. univ. dr. Mihaela GHERGHE explică impactul Directivei privind Accesibilitatea (EAA) asupra contractelor destinate consumatorilor și oportunitățile aduse de utilizarea limbajului clar, fără a pierde rigoarea juridică.
Domnul asist. univ. dr. George-Alexandru LAZĂR, pornind de la hotărârea Fabbri și alții c. San Marino, analizează condițiile în care art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în componenta sa civilă, devine aplicabil atunci când victima alege să se constituie parte civilă în cursul procesului penal.
Domnul asist. univ. dr. Alexandru-Șerban RĂȚOI analizează trecerea responsabilității sociale de la voluntariat la obligație juridică în cadrul CSRD (Directiva privind Raportarea Durabilității Corporative) și CSDDD (Directiva privind Diligența Necesară în Materie de Durabilitate), prin prisma teoriilor economice privind externalitățile, părțile interesate și eficiența reglementării.
Doamna asist. univ. dr. Valentina-Lidia ZĂRNESCU explorează rolul perioadei de probă ca mecanism de flexibilitate, dar și limitele sale juridice, inclusiv posibilitatea constatării abuzului de drept în încetarea contractului de muncă.
Domnul drd. Andrei-Nicolae POPA examinează ordonanțele de urgență adoptate pentru îndeplinirea jalonului PNRR și critică efectele lor retroactive, imprevizibile și contrare principiilor constituționale, însă și ingerința excesivă a Comisiei Europene în această materie.

New AUBD Journals Website

La data de 10 decembrie 2025, a fost lansat noul site al revistelor AUBD, care reunește toate materialele publicate până în prezent și care va găzdui exclusiv, începând cu anul 2026, toate aparițiile editoriale ale revistelor. 

Totodată, a fost extinsă componența Consiliului Științific, pentru a reflecta diversitatea și rigoarea academică a comunității editoriale.Reamintim că revistele sunt indexate în bazele de date internaționale ERIH Plus, EBSCO, CEEOL, HeinOnline (Revista AUBD) și CEEOL, HeinOnline, DOAJ (AUBD – Forum Juridic). 

Invităm autorii să trimită materiale la aubd@drept.unibuc.ro. Articolele sunt publicate anual în Revista AUBD, iar în AUBD – Forum Juridic pe măsură ce sunt trimise și recenzate