Consecințele lipsei unei pedepse-reper în configurarea art. 218 ind. 1 alin. 1 ind. 1 al Codului penal: o analiză critică a provocărilor de drept substanțial și procesual penal

În A.U.B.D. – Forum Juridic nr. 1/2026 a fost publicat articolul cu titlul „Consecințele lipsei unei pedepse-reper în configurarea art. 218 ind. 1 alin. 1 ind. 1 al Codului penal: o analiză critică a provocărilor de drept substanțial și procesual penal”, redactat de Ioana-Diana Farcaș, studentă în cadrul programului de master al Facultății de Drept, Universitatea din București – Carieră Judiciară.

Prezentul articol își propune să analizeze critic gravele deficiențe de tehnică legislativă ale art. 218 ind. 1 alin. 1 ind. 1 C.pen. (introdus prin reformele legislative din anul 2023), punând în lumină principalele dificultăți identificate în doctrină și jurisprudență ca urmare a absenței unei pedepse-reper în cazul actelor sexuale lipsite de constrângere între minori. Studiul evidențiază cum această omisiune paralizează parțial mecanismele de individualizare a sancțiunilor, generează un vid legislativ apt să conducă la imposibilitatea tragerii la răspundere a participanților majori și provoacă dificultăți de interpretare a unor instituții de drept procesual penal.

În final, în ciuda intenției inițiale de a spori protecția victimelor, textul defectuos devine adesea o lege penală mai favorabilă, afectând totodată previzibilitatea actului de justiție.

Originality in Thin Spaces: What a Critical Edition Teaches Copyright Law in the Age of Generative AI (Institutul G. Călinescu – CJEU, C‑649/23)

În A.U.B.D. – Forum Juridic nr. 1/2026 a fost publicat articolul cu titlul „Originality in Thin Spaces: What a Critical Edition Teaches Copyright Law in the Age of Generative AI (Institutul G. Călinescu – CJEU, C‑649/23)”, redactat de Vladimir Diaconiță, conferențial universitar în cadrul Facultății de Drept a Universității din București și avocat în cadrul Baroului București.

Articolul analizează hotărârea Curții de Justiție a Uniunii Europene din 19 martie 2026, pronunțată în cauza C-649/23, Institutul de Istorie și Teorie Literară „G. Călinescu” și Fundația Națională pentru Știință și Artă împotriva HK și alții, prima decizie preliminară în care Curtea aplică cadrul său de analiză a originalității asupra unei ediții critice a unei opere aflate în domeniul public. Articolul desprinde trei concluzii a căror relevanță depășește cu mult particularitățile speței. În primul rând, amprenta personală a autorului poate fi identificată chiar și în cel mai improbabil de restrâns spațiu creativ: acela în care autorul urmărește, în mod deliberat și metodic, să redea cât mai fidel personalitatea altuia. În al doilea rând, caracterul restrâns al spațiului creativ disponibil nu diminuează protecția: pragul originalității este binar, iar nu gradual, iar dreptul Uniunii Europene nu admite un drept de autor de rang secund pentru operele create în condiții de constrângere maximă. În al treilea rând, protecția operelor derivate se extinde numai asupra contribuției originale a celui de-al doilea autor, însă analiza originalității și analiza contrafacerii trebuie să includă o dimensiune holistică; o analiză exclusiv granulară este structural incompletă. Articolul propune o teză unificatoare (i.e. aceea că drepturile de autor în cadrul Uniunii Europene dispun de o teorie coerentă a creativității în spații creative înguste) și o aplică asupra conținutului generat cu ajutorul inteligenței artificiale, domeniu în care sediul originalității

Reducerea obiectului contractelor publice pe durata executării lor

În A.U.B.D. – Forum Juridic nr. 1/2026 a fost publicat articolul cu titlul „Reducerea obiectului contractelor publice pe durata executării lor”, redactat de Mihai Băeșu, asistent universitar în cadrul Facultății de Drept a Universității din București și avocat în cadrul Baroului București.

Pornind de la jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), directivele privind contractele publice și legislația națională de transpunere oferă criteriile identificării mai multor ipoteze în care modificarea contractului public pe durata executării sale este permisă. Ipoteza reducerii obiectului contractelor publice nu este una dintre ipotezele reglementate expres. Ca atare, prin articolul de față, autorul analizează reducerea obiectului contractelor publice în contrast cu ipotezele de modificare a contractelor publice reglementate expres, cu scopul de a identifica reperele în funcție de care reducerea obiectului contractelor publice este permisă pe durata executării lor fără parcurgerea unei noi proceduri de atribuire.

Cuvinte cheie: contracte publice, modificarea contractelor publice, reducerea obiectului contractelor publice, modificări permise, modificări nepermise, achiziții publice, concesiuni de lucrări și servicii.

Verification of Provisional Measures After the Court is Seized by Indictment. The Deadline for the First Verification in the Preliminary Chamber, the Nature of the Deadline, and the Sanction for Non-Verification Within the Deadline

The article titled “Review of Precautionary Measures Following the Filing of an Indictment with the Court. The Deadline for the First Review in the Preliminary Chamber, the Nature of the Deadline, and the Penalty for Failure to Review Within the Deadline,” written by Francisc-Gabriel Trache, an attorney with the Bucharest Bar Association.
The article examines the issue of reviewing precautionary measures after the court is notified by indictment, a matter that has generated doctrinal controversy and inconsistent judicial practice. The analysis aims to determine the applicable time limit for the first review conducted by the preliminary chamber judge, as well as its legal nature, in cases where the measure was ordered or maintained during the criminal investigation by the prosecutor’s order. In this context, the analysis examines both the immediate applicability of the one-year time limit specific to the trial phase and the argument that the first review must be conducted within the six-month period calculated from the date the measure was imposed or from the date of the last review conducted by the prosecutor.

Two Legal Orders for One Mental Disorder – Addressing the Legislative Parallelism in Romania’s Mental Health Framework

The article titled “Two Legal Orders for One Mental Disorder – Addressing the Legislative Parallelism in Romania’s Mental Health Framework,” written by Cătălin-Șerban Apătean, a doctoral candidate at the Faculty of Law, University of Bucharest, was published in A.U.B.D. – Legal Forum No. 1/2026. This article analyzes the conditions under which medical safety measures regulated by the Romanian Criminal Code and measures regulated by Law No. 487/2002 on mental health and the protection of persons with mental disorders may be ordered and enforced, along with the corresponding safeguards for fundamental rights existing in each procedure. The study examines the coexistence of these two distinct legal frameworks—criminal and medical—which are essentially based on the same criterion—the perceived social danger posed by a person with mental disorders—and lead to the same result: involuntary deprivation of liberty on grounds of mental health. This paper aims to assess the constitutional stability and respect for human rights in the regulation of similar institutions with distinct legal bases—one based on the commission of an act provided for by criminal law, and the other on the mental health status of the person in question. We argue that this legislative parallelism creates inconsistencies in terms of protection and procedure, undermining legal certainty, equality before the law, and respect for fundamental rights.

Considerations Regarding How Specific Rules of Matrimonial Regimes Influence the Rules of Civil Liability and Contractual Remedies. A Study of Particular Applications

Clear Search Considerations regarding how the specific rules of matrimonial regimes influence the rules of civil liability and contractual remedies. Study of specific applications In A.U.B.D. – Legal Forum No. 1/2026, an article was published titled “Considerations regarding how the specific rules of matrimonial regimes influence the rules of civil liability and…

La limitation de la liberté d’expression en ligne dans la jurisprudence de la Cour européenne des droits de l’homme

The article titled “Limitations on Freedom of Expression Online in the Case Law of the European Court of Human Rights,” written by Ștefan Bogrea, a doctoral assistant at the Faculty of Law of the University of Bucharest and a member of the Bucharest Bar Association, was published in A.U.B.D. – Legal Forum No. 1/2026.

This article examines how the European Court of Human Rights applies Article 10 of the Convention to online expression. The central thesis is that the case law from Strasbourg does not establish an autonomous regime for freedom of expression on the Internet, but rather adapts the classic criteria for restrictions—legality, legitimate aim, and necessity in a democratic society—to the particularities of the digital environment. The article examines, on the one hand, the continuity of the Convention’s framework and, on the other hand, the emergence of specific requirements regarding the scope of dissemination, the persistence of content, the role of technical intermediaries, procedural safeguards, and the risk of excessive restrictions. Finally, the paper highlights the tensions generated by platform moderation, the automation of decisions, and the search for a balance between freedom of expression and the protection of competing rights.

The transfer to the General Court of part of the jurisdiction to give preliminary rulings

În A.U.B.D. – Forum Juridic nr. 1/2026 a fost publicat discursul susținut de conf. univ. dr. Mirela Stancu, judecător în cadrul Tribunalului, intitulat „The transfer to the General Court of part of the jurisdiction to give preliminary rulings”, cu ocazia evenimentelor dedicate conferirii titlului de Doctor Honoris Causa domnului profesor dr. Koen Lenaerts, președintele Curții de Justiție a Uniunii Europene, desfășurate în cadrul Facultății de Drept a Universității din București la data de 27 martie 2026.

Discursul pune în lumină faptul că, în urma modificării din 2024 a Statutului Curții de Justiție a Uniunii Europene, a fost transferată către Tribunal competența în materie de întrebări preliminare în șase domenii specifice: sistemul comun al taxei pe valoare adăugată, accizele, Codul vamal, clasificarea tarifară a mărfurilor în Nomenclatura combinată, compensarea și asistența pasagerilor în eventualitatea refuzului la îmbarcare sau a întârzierii ori a anulării serviciilor de transport și schema de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră.

Pentru a face față acestui nou tip de cauze, Tribunalul și-a revizuit Regulamentul de procedură, a creat un registru dedicat, a înființat două camere specializate și a introdus trei avocați generali aleși care asistă camerele specializate. În conformitate cu principiul „ghișeului unic”, Curtea de Justiție decide mai întâi dacă o cerere se încadrează exclusiv în domeniile transferate și, în caz afirmativ, o transferă Tribunalului. Cauza este apoi repartizată prin rotație unui judecător raportor dintr-una dintre cele două camere specializate, părțile sunt notificate, iar procedura este deschisă pentru observații scrise.

Între noiembrie 2024 și aprilie 2026, 123 de cereri au fost înregistrate la ghișeul unic, dintre care 101 au fost transferate. Tribunalul a pronunțat prima sa hotărâre în materie de întrebări preliminare la 9 iulie 2025 și, până în aprilie 2026, a pronunțat 17 hotărâri, inclusiv în două în care întrebările au fost adresate de instanțe din România.

Cuvinte cheie: transfer de competență, întrebări preliminare, TVA, accize, Codul Vamal, clasificare tarifară, compensarea drepturilor pasagerilor, comercializare certificate emisii de gaze cu efect de seră.

A Constructive Dialogue. The Court of Justice of the European Union and Romanian Courts

The article “A Constructive Dialogue. The Court of Justice of the European Union and Romanian Courts,” which draws on the academic lecture delivered by Professor Koen Lenaerts, President of the Court of Justice of the European Union, on the occasion of the events marking the conferral of the title of Doctor Honoris Causa, held at the Faculty of Law of the University of Bucharest on March 27, 2026.

This paper analyzes the preliminary ruling procedure, as provided for in Article 267 TFEU, a mechanism that serves as the cornerstone of the European Union’s judicial system, highlighting Romania’s significant contribution to judicial dialogue. It is divided into three parts: the role of the mechanism in ensuring the uniform interpretation of Union law; the prerequisites that referring courts must meet—in particular their independence—in order to engage in a dialogue with the Court of Justice; as well as the right and obligation to refer a case to the Court, including the duties incumbent upon courts whose decisions are no longer subject to appeal. Drawing on reference cases from Romania and other Member States, this paper argues that judicial unilateralism has no place in the legal order of the Union and that the appropriate means for resolving divergences between the Court of Justice and national courts is judicial dialogue, based on mutual respect and loyal cooperation.

A plea for studying (and loving) the EU Law

În A.U.B.D. – Forum Juridic nr. 1/2026 a fost publicat discursul susținut de dr. Octavia Spineanu-Matei, Președinta Camerei a VIII-a a Curții de Justiție a Uniunii Europene, intitulat „A plea for studying (and loving) the EU Law”, cu ocazia evenimentelor dedicate conferirii titlului de Doctor Honoris Causa domnului profesor dr. Koen Lenaerts, președintele Curții de Justiție a Uniunii Europene, desfășurate în cadrul Facultății de Drept a Universității din București la data de 27 martie 2026.

Discursul evidențiază, prin referire la mai multe cauze aflate pe rolul Curții de Justiție a Uniunii Europene, amploarea și diversitatea situațiilor în care dreptul Uniunii devine incident și reclamă un dialog constant între instanțele naționale și instanța europeană. Exemple desprinse din materia dreptului de autor, a dreptului familiei, a cooperării judiciare în materie penală și a dreptului concurenței ilustrează caracterul transversal al dreptului Uniunii Europene și prezența sa în domenii juridice dintre cele mai variate. Ideea centrală a discursului este aceea că dreptul Uniunii Europene nu trebuie conceput ca o disciplină secundară în raport cu așa-zisele discipline juridice „fundamentale”, ci ca o componentă structurală a formării și a practicii juridice contemporane. Din această perspectivă, autoarea formulează un apel adresat în special studenților la drept, subliniind că, indiferent de profesia juridică aleasă, o înțelegere riguroasă a dreptului Uniunii Europene va deveni, mai devreme sau mai târziu, indispensabilă.