Art. 242 din Codul de procedură penală – între adaptabilitate procedurală și imperativul respectării termenului legal

În A.U.B.D. – Forum Juridic nr. 1/2026 a fost publicat articolul cu titlul „Art. 242 din Codul de procedură penală – între adaptabilitate procedurală și imperativul respectării termenului legal”, redactat de Gruia-Teodor Streinu, judecător în cadrul Tribunalului București, Secția Penală.

Articolul analizează regimul sancțiunilor procesuale incidente în materia măsurilor preventive, cu accent pe termenul de 5 zile și pe raportul dintre instituția prelungirii și înlocuirii. Se evidențiază diferențele dintre faza de urmărire penală și momentul sesizării instanței prin rechizitoriu, precum și consecințele nerespectării termenului legal. Termenele în această materie reprezintă garanții substanțiale împotriva arbitrariului, având fundament constituțional și convențional, și asigură un control jurisdicțional periodic asupra temeiurilor măsurii. Nerespectarea termenului de 5 zile atrage decăderea Ministerului Public din dreptul de a solicita prelungirea sau verificarea măsurii și nulitatea absolută a demersului tardiv, măsura încetând de drept la expirarea duratei sale. Instituția înlocuirii prevăzută de art. 242 C.proc.pen. are un caracter auxiliar și presupune apariția unor elemente noi de fapt sau de drept; aceasta nu poate substitui prelungirea atunci când temeiurile inițiale subzistă. Interpretarea textului nu poate fi realizată izolat, ci sistemic, în ansamblul reglementării măsurilor preventive, pentru a preveni eludarea disciplinei procesuale prin recurgerea formală la mecanismul înlocuirii.

Infracțiunea de agresiune din Statutul Curții Penale Internaționale. Aspecte de drept procesual penal

În A.U.B.D. – Forum Juridic nr. 1/ 2026 a fost publicat articolul cu titlul „Infracțiunea de agresiune din Statutul Curții Penale Internaționale. Aspecte de drept penal procesual”, redactat de Dragoș-Enrico Dediu, Consilier Juridic, Ministerul Justiției.

Acest studiu reprezintă continuarea materialului anterior privind aspecte de drept substanțial în legătură cu infracțiunea de agresiune și are ca obiectiv continuarea analizei prin prezentarea implicațiilor procesual penale relevate de competența Curții Penale Internaționale asupra acestei infracțiuni, în special, potrivit dispozițiilor art. 15bis și art. 15ter din Statutul de la Roma al Curții Penale Internaționale. Examinarea prezintă regulile procesuale distincte referitoare la competența privind investigarea infracțiunii de agresiune, precum și diversele forme de cooperare internațională cu privire la această infracțiune care au început să fie desfășurate în contextul războiului de agresiune al Federației Ruse împotriva Ucrainei. Totodată, studiul analizează și aspecte referitoare la urmărirea penală, judecarea și cooperarea internațională cu privire la infracțiunea de agresiune din perspectiva dreptului procesual penal național.

Conducerea unui vehicul sub influența substanțelor psihoactive. Efectele Deciziei 25/2025 a Înaltei Curți de Casație și Justiție

În A.U.B.D. – Forum Juridic nr. 1/2026 a fost publicat articolul cu titlul „Conducerea unui vehicul sub influența substanțelor psihoactive. Efectele Deciziei 25/2025 a Înaltei Curți de Casație și Justiție”, redactat de prof. univ. dr. Cristina Rotaru Radu.

Articolul pleacă de la ideea că în materia conducerii unui vehicul sub influența substanțelor psihoactive, Completul privind dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală al Înaltei Curți de Casație și Justiție a pronunțat Decizia 25/2025 prin care a stabilit că, pentru existența infracțiunii, este necesar să se constate atât prezenţa în probele biologice a substanţei psihoactive, cât şi aptitudinea acesteia de a putea determina afectarea capacităţii de a conduce a autorului faptei.
Decizia nu doar că nu oferă perspective de unificare a practicii judiciare, care, de altfel, nici nu era divergentă, dar introduce multă confuzie în procesul de interpretare și aplicare a legii, determinând o practică eterogenă, lipsită de previzibilitate, întrucât în considerente, pentru stabilirea condițiilor de tipicitate, se referă la un criteriu obiectiv- depășirea limitelor cut-off , concept căruia nu îi atribuie însă un conținut concret, iar în dispozitiv se referă la aptitudinea substanței psihoactive de a determina afectarea capacităţii de a conduce a autorului faptei, adică un criteriu subiectiv.
De asemenea, decizia ridică probleme de neconstituționalitate, precum și probleme legate de depășirea rolului instanțelor judecătorești în contextul echilibrului puterilor în stat.

Între Charlie și Charlie. Despre libertatea de exprimare în epoca rețelelor globale

În A.U.B.D. – Forum Juridic nr. 1/2026 a fost publicat articolul cu titlul „Între Charlie și Charlie. Despre libertatea de exprimare în epoca rețelelor globale” redactat de prof. univ. dr. Radu-Alexandru Rizoiu.

Articolul analizează noile valențe ale libertății de exprimare în zilele noastre când comunicarea mesajelor se face instantaneu și către mari mase de oameni în mediul online prin intermediul rețelelor sociale. În plus, această comunicare în masă poate fi modulată pentru a ajunge la anumite persoane unde poate găsi un teren fertil și același mesaj poate fi transmis în moduri diferite pentru a avea impact maxim pentru grupuri diferite de oameni. În ciuda îngrijorării statelor (mai ales în Europa) cu privire la folosirea manipulării prin intermediul algoritmilor, articolul încearcă să propună menținerea vechiului principiu liberal al „pieței libere a ideilor”, cu mici ajustări determinate de noile tehnologii. Teza principală este că cenzura ex ante de orice fel este un rău mai mare decât permisiunea de a avea mesaje neconforme. Sunt folosite argumente de drept civil și constituțional pentru a explica limitele juridice ale cenzurii în actualul context normativ. În final, sunt propuse o serie de soluții ce ar putea face obiectul unor discuții ulterioare privind filtrarea ex post a mesajelor interzise.

Infracțiunea de agresiune din Statutul Curții Penale Internaționale. Aspecte de drept penal substanțial

În A.U.B.D. – Forum Juridic nr. 1/2026 a fost publicat articolul cu titlul „Infracțiunea de agresiune din Statutul Curții Penale Internaționale. Aspecte de drept penal substanțial”, redactat de Dragoș-Enrico Dediu, Consilier Juridic, Ministerul Justiției.
Prezentul studiu are ca obiectiv analizarea infracțiunii de agresiune cuprinse în art. 8bis din Statutul de la Roma al Curții Penale Internaționale. Examinarea acestei infracțiuni de drept penal internațional evidențiază unele aspecte problematice referitoare, de exemplu, la subiectul activ și elementul material, care rezultă chiar din modul de formulare a normei de incriminare adoptate în cadrul Conferinței Statelor Părți la Statutul Curții Penale Internaționale din 11 iunie 2010. Totodată, prin analiza dreptului comparat relevant, studiul avansează și unele propuneri de lege ferenda de implementare a infracțiunii de agresiune în legislația națională.

La liberté d’expression comme une limitation de l’incrimination des actes commis dans le cyber espace

În A.U.B.D. – Forum Juridic nr. 1/2026 a fost publicat articolul cu titlul „La liberté d’expression comme une limitation de l’incrimination des actes commis dans le cyber espace” redactat de asist. univ. dr. Dorel Herinean.

Articolul analizează intersecția dintre libertatea de exprimare și normele de incriminare care pot fi incidente în cyberspațiu, precum și limitele generale, din perspectivă penală, socială și logistică pe care libertatea de exprimare le impune în incriminarea, descoperirea și sancționarea infracțiunilor săvârșite și viceversa, pe care dezideratul acestora din urmă le impune în dreptul la liberă exprimare. În cuprinsul articolului se regăsesc atât analiza normelor de incriminare care pot fi incidente, cât și o analiză a jurisprudenței CEDO privind intersecția dintre dreptul penal și libertatea de exprimare.

Intervenția judiciară extinsă în materia ordinului de protecție: posibilitatea dispunerii din oficiu a măsurilor de protecție și suplinirea consimțământului victimei pentru purtarea dispozitivului electronic de supraveghere

În A.U.B.D. – Forum Juridic nr. 1/2026 a fost publicat articolul cu titlul „Intervenția judiciară extinsă în materia ordinului de protecție: posibilitatea dispunerii din oficiu a măsurilor de protecție și suplinirea consimțământului victimei pentru purtarea dispozitivului electronic de supraveghere”, redactat de Drd. Maria-Giovanna Rossi.

Ca urmare a creșterii în România cazurilor de violență domestică și violență în familie, prezentul articol își propune să analizeze, pe de o parte, cadrul general în materia ordinelor de protecție prin raportare la limitarea intervenției instanței cu privire la dispunerea măsurilor de protecție fără ca acestea să fie solicitate de către victimă și, în special, posibilitatea suplinirii consimțământului victimei de a purta dispozitivul electronic de supraveghere și, implicit, de a-i fi montată agresorului brățară electronică de supraveghere în cazul constatării de către instanță a existenței unui pericol real și iminent asupra vieții acesteia.

Analele Universității din București – Seria Drept, 2025

Analele Universității din București – Seria Drept, 2025
Număr dedicat dialogului dintre drept, tehnologie și evoluțiile recente ale ordinii juridice europene
Volumul din 2025 al Analelor Universității din București – Seria Drept reunește studii originale semnate de profesori, cercetători și practicieni ai dreptului, oferind o perspectivă complexă asupra unor teme de interes pentru evoluția dreptului național și european. Noile tehnologii, noile forme de organizare socială și economică, precum și evoluțiile normative la nivel european și internațional sunt analizate prin metode riguroase, cu accent pe relevanța lor practică.
Acest număr aduce împreună teme de actualitate majoră – de la impactul tehnologiilor blockchain asupra dreptului civil, la câmpul tensionat al formelor controlului de constituționalitate, la limitele suveranității fiscale a statelor membre UE, la provocările scrierii juridice într-o epocă dominată de cerințe de accesibilitate și limbaj clar, până la reevaluarea unor instituții clasice precum perioada de probă, răspunderea administratorilor sau statutul juridic al concepției in vitro.
Doamna prof.univ.dr. Adriana ALMĂȘAN și domnul drd. Eduard FLOREA analizează în profunzime premisa integrării Smart Contracts în dreptul român, evaluând compatibilitatea acestora cu teoria obligațiilor și impactul reglementărilor europene precum Data Act și AI Act. Autorii subliniază necesitatea unei legislații dedicate, capabile să armonizeze inovația tehnologică cu principiile fundamentale ale dreptului civil.
Domnul prof. univ. dr. Ion GÂLEA examinează statutul dreptului intern ca „sistem de referință” în cauzele privind selectivitatea măsurilor fiscale, analizând jurisprudența recentă a CJUE, precum și două ipoteze privind poziția dreptului național în fața instituțiilor europene.
Doamna prof. univ. dr. Simona GHERGHINA și domnul drd. Mihai BĂEȘU analizează vulnerabilitățile cadrului normativ privind garanțiile publice locale în contextul insolvenței unităților administrativ-teritoriale, propunând teste și criterii ce pot fi aplicate de către judecătorul-sindic, atât cu scopul de a proteja creditorii, cât și cu scopul de a asigura continuitatea serviciilor publice esențiale pe plan local.
Doamna prof. univ. dr. Lavinia-Valeria LEFTERACHE propune un ghid indispensabil pentru studenți și cercetători, care clarifică structura unei teze de doctorat, criteriile de originalitate, formularea ipotezelor și limitele rezonabile ale propunerilor de lege ferenda.
Doamna prof. univ. dr. Claudia-Ana MOARCĂȘ examinează telemunca, munca pe platforme digitale și noile instrumente de monitorizare, subliniind necesitatea unui echilibru între flexibilitatea muncii, protecția datelor și dreptul la viață privată.
Domnul prof. univ. dr. Corneliu-Liviu POPESCU arată că utilizarea de către Curtea Constituțională a expresiei „obiecție de neconstituționalitate” pentru a desemna o modalitate de sesizare a judecătorului constituțional, este neconstituțională, atât în raport cu conținutul acestei instituții juridice atunci când ea exista, cât și în raport cu abrogarea normei juridice în materie și cu inexistența juridică actuală a acestei instituții..
Domnul prof. univ. dr. Radu RIZOIU, pornind de la un caz de practică judiciară, analizează momentul de la care se nasc drepturile copilului ce se va naște după decesul tatălui biologic în cazurile în care embrionul a fost criogenat anterior acestui deces, precum și limitele libertății contractuale în materia dreptului persoanelor.
Doamna lect. univ. dr. Marilena CRĂCIUN (ENE) explică tensiunea dintre autonomia fiscală a statelor membre și constrângerile impuse de legislația unională și jurisprudența CJUE, evidențiind echilibrul necesar între interesul național și integrarea europeană.
Doamna lect. univ. dr. Mihaela-Augustina NIȚĂ și doamna lect. univ. dr. Oana-Mihaela SALOMIA analizează efectul direct orizontal al unor dispoziții din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene în litigii între particulari, prezentând cauzele Egenberger, Bauer, Willmeroth, IR și Cresco, precum și implicațiile lor pentru instanțele naționale.
Doamna lect. univ. dr. Raluca PAPADIMA propune o viziune coerentă asupra predării scrierii juridice, prezentând principiile fundamentale și cadrul conceptual necesar profesionalizării acestei competențe în mediul juridic românesc.
Doamna asist. univ. dr. Mihaela GHERGHE explică impactul Directivei privind Accesibilitatea (EAA) asupra contractelor destinate consumatorilor și oportunitățile aduse de utilizarea limbajului clar, fără a pierde rigoarea juridică.
Domnul asist. univ. dr. George-Alexandru LAZĂR, pornind de la hotărârea Fabbri și alții c. San Marino, analizează condițiile în care art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în componenta sa civilă, devine aplicabil atunci când victima alege să se constituie parte civilă în cursul procesului penal.
Domnul asist. univ. dr. Alexandru-Șerban RĂȚOI analizează trecerea responsabilității sociale de la voluntariat la obligație juridică în cadrul CSRD (Directiva privind Raportarea Durabilității Corporative) și CSDDD (Directiva privind Diligența Necesară în Materie de Durabilitate), prin prisma teoriilor economice privind externalitățile, părțile interesate și eficiența reglementării.
Doamna asist. univ. dr. Valentina-Lidia ZĂRNESCU explorează rolul perioadei de probă ca mecanism de flexibilitate, dar și limitele sale juridice, inclusiv posibilitatea constatării abuzului de drept în încetarea contractului de muncă.
Domnul drd. Andrei-Nicolae POPA examinează ordonanțele de urgență adoptate pentru îndeplinirea jalonului PNRR și critică efectele lor retroactive, imprevizibile și contrare principiilor constituționale, însă și ingerința excesivă a Comisiei Europene în această materie.

Noul site al revistelor AUBD

La data de 10 decembrie 2025, a fost lansat noul site al revistelor AUBD, care reunește toate materialele publicate până în prezent și care va găzdui exclusiv, începând cu anul 2026, toate aparițiile editoriale ale revistelor. 

Totodată, a fost extinsă componența Consiliului Științific, pentru a reflecta diversitatea și rigoarea academică a comunității editoriale.Reamintim că revistele sunt indexate în bazele de date internaționale ERIH Plus, EBSCO, CEEOL, HeinOnline (Revista AUBD) și CEEOL, HeinOnline, DOAJ (AUBD – Forum Juridic). 

Invităm autorii să trimită materiale la aubd@drept.unibuc.ro. Articolele sunt publicate anual în Revista AUBD, iar în AUBD – Forum Juridic pe măsură ce sunt trimise și recenzate