Verificarea măsurilor asigurătorii după sesizarea instanței prin rechizitoriu. Termenul privind prima verificare în camera preliminară, natura termenului și sancțiunea neverificării în termen

În A.U.B.D. – Forum Juridic nr. 1/2026 a fost publicat articolul cu titlul „Verificarea măsurilor asigurătorii după sesizarea instanței prin rechizitoriu. Termenul privind prima verificare în camera preliminară, natura termenului și sancțiunea neverificării în termen”, redactat de Francisc-Gabriel Trache, avocat în cadrul Baroului București.
Articolul examinează problematica verificării măsurilor asigurătorii după sesizarea instanței prin rechizitoriu, chestiune care a generat controverse doctrinare și practică judiciară neunitară. Analiza vizează determinarea termenului aplicabil primei verificări efectuate de judecătorul de cameră preliminară, precum și natura juridică a acestuia, în ipoteza în care măsura a fost dispusă sau menținută în cursul urmăririi penale prin ordonanța procurorului. În acest context, sunt analizate atât aplicabilitatea imediată a termenului de un an specific fazei judecății, cât și teza potrivit căreia prima verificare trebuie realizată în interiorul termenului de 6 luni calculat de la data luării măsurii ori de la data ultimei verificări efectuate de procuror.

Two Legal Orders for One Mental Disorder – Addressing the Legislative Parallelism in Romania’s Mental Health Framework

În A.U.B.D. – Forum Juridic nr. 1/2026 a fost publicat articolul cu titlul „Two Legal Orders for One Mental Disorder – Addressing the Legislative Parallelism in Romania’s Mental Health Framework -”, redactat de Cătălin-Șerban Apătean, doctorand în cadrul Facultății de Drept, Universitatea din București. Acest articol analizează condițiile în care pot fi dispuse și executate măsurile de siguranță având caracter medical reglementate de Codul penal românesc și măsurile reglementate de Legea nr. 487/2002 privind sănătatea mintală și protecția persoanelor cu tulburări psihice, împreună cu garanțiile corespunzătoare ale drepturilor fundamentale existente în fiecare procedură. Studiul examinează coexistența acestor două cadre juridice diferite – penal și medical –, bazate în esență pe același criteriu – pericolul social perceput al persoanei cu tulburări psihice –, care conduc la același rezultat: privarea nevoluntară de libertate pe motive de sănătate mintală. Prezenta lucrare urmărește să evalueze stabilitatea constituțională și respectarea drepturilor omului în reglementarea unor instituții similare cu temeiuri juridice distincte – una bazată pe săvârșirea unei fapte prevăzute de legea penală, iar cealaltă pe starea de sănătate mintală a persoanei în cauză. Susținem că acest paralelism legislativ generează inconsecvențe în materie de protecție și procedură, subminând securitatea juridică, egalitatea în fața legii și respectarea drepturilor fundamentale.

Considerente cu privire la maniera în care regulile specifice regimurilor matrimoniale influențează regulile răspunderii civile și ale remediilor contractuale. Studiu asupra unor aplicații particulare

Clear Search Considerente cu privire la maniera în care regulile specifice regimurilor matrimoniale influențează regulile răspunderii civile și ale remediilor contractuale. Studiu asupra unor aplicații particulare În A.U.B.D. – Forum Juridic nr. 1/2026 a fost publicat articolul cu titlul „Considerente cu privire la maniera în care regulile specifice regimurilor matrimoniale influențează regulile răspunderii civile și…

La limitation de la liberté d’expression en ligne dans la jurisprudence de la Cour européenne des droits de l’homme

În A.U.B.D. – Forum Juridic nr. 1/2026 a fost publicat articolul cu titlul „La limitation de la liberté d’expression en ligne dans la jurisprudence de la Cour européenne des droits de l’homme”, redactat de Ștefan Bogrea, asistent universitar doctor în cadrul Facultății de Drept a Universității din București și avocat în cadrul Baroului București.

Articolul analizează modul în care Curtea Europeană a Drepturilor Omului aplică art. 10 din Convenție în materia exprimării online. Teza centrală este că jurisprudența de la Strasbourg nu instituie un regim autonom al libertății de exprimare pe Internet, ci adaptează criteriile clasice ale limitării — legalitatea, scopul legitim și necesitatea într-o societate democratică — la particularitățile mediului digital. Articolul examinează, pe de o parte, continuitatea cadrului convențional și, pe de altă parte, apariția unor exigențe specifice privind amploarea difuzării, persistența conținuturilor, rolul intermediarilor tehnici, garanțiile procedurale și riscul restricțiilor excesive. În final, lucrarea evidențiază tensiunile generate de moderarea platformelor, de automatizarea deciziilor și de căutarea unui echilibru între libertatea de exprimare și protecția drepturilor concurente.

The transfer to the General Court of part of the jurisdiction to give preliminary rulings

În A.U.B.D. – Forum Juridic nr. 1/2026 a fost publicat discursul susținut de conf. univ. dr. Mirela Stancu, judecător în cadrul Tribunalului, intitulat „The transfer to the General Court of part of the jurisdiction to give preliminary rulings”, cu ocazia evenimentelor dedicate conferirii titlului de Doctor Honoris Causa domnului profesor dr. Koen Lenaerts, președintele Curții de Justiție a Uniunii Europene, desfășurate în cadrul Facultății de Drept a Universității din București la data de 27 martie 2026.

Discursul pune în lumină faptul că, în urma modificării din 2024 a Statutului Curții de Justiție a Uniunii Europene, a fost transferată către Tribunal competența în materie de întrebări preliminare în șase domenii specifice: sistemul comun al taxei pe valoare adăugată, accizele, Codul vamal, clasificarea tarifară a mărfurilor în Nomenclatura combinată, compensarea și asistența pasagerilor în eventualitatea refuzului la îmbarcare sau a întârzierii ori a anulării serviciilor de transport și schema de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră.

Pentru a face față acestui nou tip de cauze, Tribunalul și-a revizuit Regulamentul de procedură, a creat un registru dedicat, a înființat două camere specializate și a introdus trei avocați generali aleși care asistă camerele specializate. În conformitate cu principiul „ghișeului unic”, Curtea de Justiție decide mai întâi dacă o cerere se încadrează exclusiv în domeniile transferate și, în caz afirmativ, o transferă Tribunalului. Cauza este apoi repartizată prin rotație unui judecător raportor dintr-una dintre cele două camere specializate, părțile sunt notificate, iar procedura este deschisă pentru observații scrise.

Între noiembrie 2024 și aprilie 2026, 123 de cereri au fost înregistrate la ghișeul unic, dintre care 101 au fost transferate. Tribunalul a pronunțat prima sa hotărâre în materie de întrebări preliminare la 9 iulie 2025 și, până în aprilie 2026, a pronunțat 17 hotărâri, inclusiv în două în care întrebările au fost adresate de instanțe din România.

Cuvinte cheie: transfer de competență, întrebări preliminare, TVA, accize, Codul Vamal, clasificare tarifară, compensarea drepturilor pasagerilor, comercializare certificate emisii de gaze cu efect de seră.

A Constructive Dialogue. The Court of Justice of the European Union and Romanian Courts

În A.U.B.D. – Forum Juridic nr. 1/2026 a fost publicată lucrarea „A Constructive Dialogue. The Court of Justice of the European Union and Romanian Courts”, ce valorifică prelegerea academică a Profesorului Koen Lenaerts, Președintele Curții de Justiție a Uniunii Europene, cu ocazia evenimentelor dedicate conferirii titlului de Doctor Honoris Causa, desfășurate în cadrul Facultății de Drept a Universității din București la data de 27 martie 2026.

Materialul analizează mecanismul trimiterilor preliminare, prevăzut la articolul 267 TFUE, mecanism ce reprezintă piatra de temelie a sistemului judiciar al Uniunii Europene, evidențiind contribuția semnificativă a României la dialogul judiciar. Acesta este împărțit în trei părți: rolul mecanismului în asigurarea interpretării uniforme a dreptului Uniunii; condițiile prealabile pe care trebuie să le îndeplinească instanțele de trimitere — în special independența acestora – pentru a se putea angaja într-un dialog cu Curtea de Justiție; precum și dreptul și obligația de a sesiza Curtea, inclusiv îndatoririle care revin instanțelor a căror hotărâri nu mai pot fi supuse unei căi de atac. Pornind de la cauze de referință provenite din România și din alte state membre, lucrarea susține ideea că unilateralismul judiciar nu își are locul în ordinea juridică a Uniunii și că maniera adecvată pentru soluționarea divergențelor dintre Curtea de Justiție și instanțele naționale este dialogul judiciar, întemeiat pe respect reciproc și cooperare loială.

A plea for studying (and loving) the EU Law

În A.U.B.D. – Forum Juridic nr. 1/2026 a fost publicat discursul susținut de dr. Octavia Spineanu-Matei, Președinta Camerei a VIII-a a Curții de Justiție a Uniunii Europene, intitulat „A plea for studying (and loving) the EU Law”, cu ocazia evenimentelor dedicate conferirii titlului de Doctor Honoris Causa domnului profesor dr. Koen Lenaerts, președintele Curții de Justiție a Uniunii Europene, desfășurate în cadrul Facultății de Drept a Universității din București la data de 27 martie 2026.

Discursul evidențiază, prin referire la mai multe cauze aflate pe rolul Curții de Justiție a Uniunii Europene, amploarea și diversitatea situațiilor în care dreptul Uniunii devine incident și reclamă un dialog constant între instanțele naționale și instanța europeană. Exemple desprinse din materia dreptului de autor, a dreptului familiei, a cooperării judiciare în materie penală și a dreptului concurenței ilustrează caracterul transversal al dreptului Uniunii Europene și prezența sa în domenii juridice dintre cele mai variate. Ideea centrală a discursului este aceea că dreptul Uniunii Europene nu trebuie conceput ca o disciplină secundară în raport cu așa-zisele discipline juridice „fundamentale”, ci ca o componentă structurală a formării și a practicii juridice contemporane. Din această perspectivă, autoarea formulează un apel adresat în special studenților la drept, subliniind că, indiferent de profesia juridică aleasă, o înțelegere riguroasă a dreptului Uniunii Europene va deveni, mai devreme sau mai târziu, indispensabilă.

Ce (nu) ne dorim atunci când modificăm legea penală. O analiză preliminară a modificărilor aduse infracțiunilor contra persoanei prin Legea pentru prevenirea și combaterea femicidului și a violențelor care îl preced

În A.U.B.D. – Forum Juridic nr. 1/2026 a fost publicat articolul cu titlul „Ce (nu) ne dorim atunci când modificăm legea penală. O analiză preliminară a modificărilor aduse infracțiunilor contra persoanei prin Legea pentru prevenirea și combaterea femicidului și a violențelor care îl preced ”, redactat de Conf. univ. dr. Andra-Roxana Trandafir.
Materialul analizează modificările aduse infracțiunilor contra persoanei prin Legea pentru prevenirea și combaterea femicidului și a violențelor care îl preced, adoptată în luna martie 2026 de Parlamentul României.
Sunt prezentate pe larg noile elemente circumstanțiale agravante din cadrul omorului calificat – care nu disting după cum victima este femeie sau bărbat -, fiind oferite direcții privind interpretarea noilor noțiuni folosite de legiuitor, precum cele de „control” și „dominație”, repere privind interpretarea agravantei de gen și a noii forme de omor comis în contextul părăsirii relației. Agravantele similare privind infracțiunile de determinare sau înlesnire a sinuciderii și cele contra integrității corporale sau sănătății sunt, la rândul lor, analizate.
Articolul identifică și erorile legislative, necorelările ori problemele de aplicare a unor dispoziții legale, precum și dificultățile de încadrare juridică și aplicare a pedepselor prin sistemul agravărilor succesive care determină majorări cu fracții de pedeapsă.
Fără a contesta utilitatea celorlalte prevederi ale noii legi, articolul subliniază că efectul preventiv al modificărilor Codului penal este discutabil, în contextul studiilor care nu arată progrese reale în sistemele hiper-represive și invită la prudență atunci când se modifică legea penală.
Sunt, de asemenea, prezentate și noile reguli privind punerea în mișcare a acțiunii penale din oficiu în cazul infracțiunilor de violență în familie în modalitatea lovirii, viol, agresiune sexuală, precum și violare de domiciliu în variantă agravată, precum și unele probleme pe care aceste reglementări le ridică.

Primacy of European Union Law

În A.U.B.D. – Forum Juridic nr. 1/2026 a fost publicat articolul cu titlul „Primacy of European Union Law”, redactat de Ion Gâlea, profesor universitar în cadrul Facultății de Drept, Universitatea din București.

Articolul are scopul nu numai de a expune principalele caracteristici ale principiului supremației dreptului Uniunii Europene, ci și de a sublinia diferența – sau nuanțele diferite – dintre „primat” și „supremație”.

Articolul evidențiază, de asemenea, dificultățile terminologice din limba română, unde se utilizează oficial același termen, „supremație”. Autorul susține că primatul dreptului UE nu este o chestiune de ierarhie a normelor, nu este inerent unei piramide de norme, ci se bazează pe dialogul dintre instanțe, prin procedura trimiterii preliminare, pe faptul că judecătorii naționali sunt judecătorii dreptului UE și pe realitatea că dreptul UE se bucură de efect direct în dreptul intern, indiferent de dispozițiile acestuia din urmă.

Prof. univ. dr. Koen Lenarts, Președintele CJUE, se alătură Consiliului Științific al revistelor AUBD

Avem onoarea de a anunța cooptarea domnului prof. univ. dr. Koen Lenaerts în cadrul Consiliului Științific al revistelor AUBD. Președinte al Curții de Justiție a Uniunii Europene și una dintre cele mai influente personalități ale dreptului european contemporan, profesorul Koen Lenaerts se distinge printr-o activitate științifică și jurisdicțională de excepție, care a marcat evoluția ordinii juridice europene. Alăturarea domnului profesor Koen Lenaerts în Consiliul Științific al revistei reprezintă încă o dovadă a deschiderii sale către dialogul juridic european.
Această colaborare intervine într-un moment deosebit, în care, la data de 27 martie 2026, Universitatea din București i-a conferit domnului profesor titlul de Doctor Honoris Causa, în semn de recunoaștere a contribuției sale remarcabile la dezvoltarea dreptului Uniunii Europene și la formarea generațiilor de juriști și cercetători. Cu această ocazie, domnul profesor a susținut o conferință la Facultatea de Drept, prezentând publicului numeros aspecte privind întrebările preliminare adresate Curții de Justiție. Materialul scris redând această prezentare va fi publicat în perioada următoare în revista AUBD – Forum Juridic.