Revista „AUBD Forum Juridic” indexată în ERIH+

Revista „AUBD Forum Juridic” a fost aprobată pentru includerea în ERIH+ (European Reference Index for the Humanities and Social Sciences), una dintre cele mai importante baze de indexare dedicate publicațiilor academice din domeniul științelor umaniste și sociale.

Confirmarea a fost transmisă oficial de echipa ERIH+, care a finalizat procesarea dosarului revistei și a validat îndeplinirea criteriilor de eligibilitate pentru indexare.

Includerea în ERIH+ reprezintă o recunoaștere a calității științifice și editoriale a revistei și contribuie la creșterea vizibilității internaționale a articolelor publicate în cadrul acesteia.

Totodată, indexarea facilitează accesul comunității academice internaționale la cercetările și contribuțiile publicate în paginile revistei.

Indexarea în ERIH+ reprezintă un nou pas în consolidarea profilului academic al revistei AUBD Forum Juridic și în susținerea cercetării juridice la nivel național și internațional.

Revista poate fi consultată în baza de date ERIH+ la adresa: https://erihplus.hkdir.no/journal?id=509593

Darea în debit a taxei judiciare de timbru în calea de atac – act jurisdicțional sau act administrativ?

În A.U.B.D. – Forum Juridic nr. 1/2026 a fost publicat articolul cu titlul „Darea în debit a taxei judiciare de timbru în calea de atac – act jurisdicțional sau act administrativ ?”, redactat de Ștefan Nicolae Călin, avocat în cadrul Baroului București și doctorand în cadrul Facultății de Drept a Universității din București.

Articolul examinează modalitatea în care operează instituția dării în debit prevăzută de art. 38 din O.U.G. nr. 80/2013, raportat la natura încheierii emise de instanță în materia stabilirii taxelor judiciare de timbru. Având în vedere cadrul normativ actual, această încheiere este emisă într-o procedură necontencioasă, nu este compatibilă cu caracterul interlocutoriu sau premergător al încheierilor din procedura contencioasă și prezintă trăsături de asemănare cu actul administrativ individual.

Cuvinte cheie: taxă judiciară de timbru, taxă, creanță fiscală, titlu executoriu, dare în debit, cerere de reexaminare, încheiere, rezoluție, serviciu public, procedură necontencioasă, act administrativ, act jurisdicțional.

Consecințele lipsei unei pedepse-reper în configurarea art. 218 ind. 1 alin. 1 ind. 1 al Codului penal: o analiză critică a provocărilor de drept substanțial și procesual penal

În A.U.B.D. – Forum Juridic nr. 1/2026 a fost publicat articolul cu titlul „Consecințele lipsei unei pedepse-reper în configurarea art. 218 ind. 1 alin. 1 ind. 1 al Codului penal: o analiză critică a provocărilor de drept substanțial și procesual penal”, redactat de Ioana-Diana Farcaș, studentă în cadrul programului de master al Facultății de Drept, Universitatea din București – Carieră Judiciară.

Prezentul articol își propune să analizeze critic gravele deficiențe de tehnică legislativă ale art. 218 ind. 1 alin. 1 ind. 1 C.pen. (introdus prin reformele legislative din anul 2023), punând în lumină principalele dificultăți identificate în doctrină și jurisprudență ca urmare a absenței unei pedepse-reper în cazul actelor sexuale lipsite de constrângere între minori. Studiul evidențiază cum această omisiune paralizează parțial mecanismele de individualizare a sancțiunilor, generează un vid legislativ apt să conducă la imposibilitatea tragerii la răspundere a participanților majori și provoacă dificultăți de interpretare a unor instituții de drept procesual penal.

În final, în ciuda intenției inițiale de a spori protecția victimelor, textul defectuos devine adesea o lege penală mai favorabilă, afectând totodată previzibilitatea actului de justiție.

Originality in Thin Spaces: What a Critical Edition Teaches Copyright Law in the Age of Generative AI (Institutul G. Călinescu – CJEU, C‑649/23)

În A.U.B.D. – Forum Juridic nr. 1/2026 a fost publicat articolul cu titlul „Originality in Thin Spaces: What a Critical Edition Teaches Copyright Law in the Age of Generative AI (Institutul G. Călinescu – CJEU, C‑649/23)”, redactat de Vladimir Diaconiță, conferențial universitar în cadrul Facultății de Drept a Universității din București și avocat în cadrul Baroului București.

Articolul analizează hotărârea Curții de Justiție a Uniunii Europene din 19 martie 2026, pronunțată în cauza C-649/23, Institutul de Istorie și Teorie Literară „G. Călinescu” și Fundația Națională pentru Știință și Artă împotriva HK și alții, prima decizie preliminară în care Curtea aplică cadrul său de analiză a originalității asupra unei ediții critice a unei opere aflate în domeniul public. Articolul desprinde trei concluzii a căror relevanță depășește cu mult particularitățile speței. În primul rând, amprenta personală a autorului poate fi identificată chiar și în cel mai improbabil de restrâns spațiu creativ: acela în care autorul urmărește, în mod deliberat și metodic, să redea cât mai fidel personalitatea altuia. În al doilea rând, caracterul restrâns al spațiului creativ disponibil nu diminuează protecția: pragul originalității este binar, iar nu gradual, iar dreptul Uniunii Europene nu admite un drept de autor de rang secund pentru operele create în condiții de constrângere maximă. În al treilea rând, protecția operelor derivate se extinde numai asupra contribuției originale a celui de-al doilea autor, însă analiza originalității și analiza contrafacerii trebuie să includă o dimensiune holistică; o analiză exclusiv granulară este structural incompletă. Articolul propune o teză unificatoare (i.e. aceea că drepturile de autor în cadrul Uniunii Europene dispun de o teorie coerentă a creativității în spații creative înguste) și o aplică asupra conținutului generat cu ajutorul inteligenței artificiale, domeniu în care sediul originalității

Reducerea obiectului contractelor publice pe durata executării lor

În A.U.B.D. – Forum Juridic nr. 1/2026 a fost publicat articolul cu titlul „Reducerea obiectului contractelor publice pe durata executării lor”, redactat de Mihai Băeșu, asistent universitar în cadrul Facultății de Drept a Universității din București și avocat în cadrul Baroului București.

Pornind de la jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), directivele privind contractele publice și legislația națională de transpunere oferă criteriile identificării mai multor ipoteze în care modificarea contractului public pe durata executării sale este permisă. Ipoteza reducerii obiectului contractelor publice nu este una dintre ipotezele reglementate expres. Ca atare, prin articolul de față, autorul analizează reducerea obiectului contractelor publice în contrast cu ipotezele de modificare a contractelor publice reglementate expres, cu scopul de a identifica reperele în funcție de care reducerea obiectului contractelor publice este permisă pe durata executării lor fără parcurgerea unei noi proceduri de atribuire.

Cuvinte cheie: contracte publice, modificarea contractelor publice, reducerea obiectului contractelor publice, modificări permise, modificări nepermise, achiziții publice, concesiuni de lucrări și servicii.

Verificarea măsurilor asigurătorii după sesizarea instanței prin rechizitoriu. Termenul privind prima verificare în camera preliminară, natura termenului și sancțiunea neverificării în termen

În A.U.B.D. – Forum Juridic nr. 1/2026 a fost publicat articolul cu titlul „Verificarea măsurilor asigurătorii după sesizarea instanței prin rechizitoriu. Termenul privind prima verificare în camera preliminară, natura termenului și sancțiunea neverificării în termen”, redactat de Francisc-Gabriel Trache, avocat în cadrul Baroului București.
Articolul examinează problematica verificării măsurilor asigurătorii după sesizarea instanței prin rechizitoriu, chestiune care a generat controverse doctrinare și practică judiciară neunitară. Analiza vizează determinarea termenului aplicabil primei verificări efectuate de judecătorul de cameră preliminară, precum și natura juridică a acestuia, în ipoteza în care măsura a fost dispusă sau menținută în cursul urmăririi penale prin ordonanța procurorului. În acest context, sunt analizate atât aplicabilitatea imediată a termenului de un an specific fazei judecății, cât și teza potrivit căreia prima verificare trebuie realizată în interiorul termenului de 6 luni calculat de la data luării măsurii ori de la data ultimei verificări efectuate de procuror.

Two Legal Orders for One Mental Disorder – Addressing the Legislative Parallelism in Romania’s Mental Health Framework

În A.U.B.D. – Forum Juridic nr. 1/2026 a fost publicat articolul cu titlul „Two Legal Orders for One Mental Disorder – Addressing the Legislative Parallelism in Romania’s Mental Health Framework -”, redactat de Cătălin-Șerban Apătean, doctorand în cadrul Facultății de Drept, Universitatea din București. Acest articol analizează condițiile în care pot fi dispuse și executate măsurile de siguranță având caracter medical reglementate de Codul penal românesc și măsurile reglementate de Legea nr. 487/2002 privind sănătatea mintală și protecția persoanelor cu tulburări psihice, împreună cu garanțiile corespunzătoare ale drepturilor fundamentale existente în fiecare procedură. Studiul examinează coexistența acestor două cadre juridice diferite – penal și medical –, bazate în esență pe același criteriu – pericolul social perceput al persoanei cu tulburări psihice –, care conduc la același rezultat: privarea nevoluntară de libertate pe motive de sănătate mintală. Prezenta lucrare urmărește să evalueze stabilitatea constituțională și respectarea drepturilor omului în reglementarea unor instituții similare cu temeiuri juridice distincte – una bazată pe săvârșirea unei fapte prevăzute de legea penală, iar cealaltă pe starea de sănătate mintală a persoanei în cauză. Susținem că acest paralelism legislativ generează inconsecvențe în materie de protecție și procedură, subminând securitatea juridică, egalitatea în fața legii și respectarea drepturilor fundamentale.

Considerente cu privire la maniera în care regulile specifice regimurilor matrimoniale influențează regulile răspunderii civile și ale remediilor contractuale. Studiu asupra unor aplicații particulare

Clear Search Considerente cu privire la maniera în care regulile specifice regimurilor matrimoniale influențează regulile răspunderii civile și ale remediilor contractuale. Studiu asupra unor aplicații particulare În A.U.B.D. – Forum Juridic nr. 1/2026 a fost publicat articolul cu titlul „Considerente cu privire la maniera în care regulile specifice regimurilor matrimoniale influențează regulile răspunderii civile și…

La limitation de la liberté d’expression en ligne dans la jurisprudence de la Cour européenne des droits de l’homme

În A.U.B.D. – Forum Juridic nr. 1/2026 a fost publicat articolul cu titlul „La limitation de la liberté d’expression en ligne dans la jurisprudence de la Cour européenne des droits de l’homme”, redactat de Ștefan Bogrea, asistent universitar doctor în cadrul Facultății de Drept a Universității din București și avocat în cadrul Baroului București.

Articolul analizează modul în care Curtea Europeană a Drepturilor Omului aplică art. 10 din Convenție în materia exprimării online. Teza centrală este că jurisprudența de la Strasbourg nu instituie un regim autonom al libertății de exprimare pe Internet, ci adaptează criteriile clasice ale limitării — legalitatea, scopul legitim și necesitatea într-o societate democratică — la particularitățile mediului digital. Articolul examinează, pe de o parte, continuitatea cadrului convențional și, pe de altă parte, apariția unor exigențe specifice privind amploarea difuzării, persistența conținuturilor, rolul intermediarilor tehnici, garanțiile procedurale și riscul restricțiilor excesive. În final, lucrarea evidențiază tensiunile generate de moderarea platformelor, de automatizarea deciziilor și de căutarea unui echilibru între libertatea de exprimare și protecția drepturilor concurente.

The transfer to the General Court of part of the jurisdiction to give preliminary rulings

În A.U.B.D. – Forum Juridic nr. 1/2026 a fost publicat discursul susținut de conf. univ. dr. Mirela Stancu, judecător în cadrul Tribunalului, intitulat „The transfer to the General Court of part of the jurisdiction to give preliminary rulings”, cu ocazia evenimentelor dedicate conferirii titlului de Doctor Honoris Causa domnului profesor dr. Koen Lenaerts, președintele Curții de Justiție a Uniunii Europene, desfășurate în cadrul Facultății de Drept a Universității din București la data de 27 martie 2026.

Discursul pune în lumină faptul că, în urma modificării din 2024 a Statutului Curții de Justiție a Uniunii Europene, a fost transferată către Tribunal competența în materie de întrebări preliminare în șase domenii specifice: sistemul comun al taxei pe valoare adăugată, accizele, Codul vamal, clasificarea tarifară a mărfurilor în Nomenclatura combinată, compensarea și asistența pasagerilor în eventualitatea refuzului la îmbarcare sau a întârzierii ori a anulării serviciilor de transport și schema de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră.

Pentru a face față acestui nou tip de cauze, Tribunalul și-a revizuit Regulamentul de procedură, a creat un registru dedicat, a înființat două camere specializate și a introdus trei avocați generali aleși care asistă camerele specializate. În conformitate cu principiul „ghișeului unic”, Curtea de Justiție decide mai întâi dacă o cerere se încadrează exclusiv în domeniile transferate și, în caz afirmativ, o transferă Tribunalului. Cauza este apoi repartizată prin rotație unui judecător raportor dintr-una dintre cele două camere specializate, părțile sunt notificate, iar procedura este deschisă pentru observații scrise.

Între noiembrie 2024 și aprilie 2026, 123 de cereri au fost înregistrate la ghișeul unic, dintre care 101 au fost transferate. Tribunalul a pronunțat prima sa hotărâre în materie de întrebări preliminare la 9 iulie 2025 și, până în aprilie 2026, a pronunțat 17 hotărâri, inclusiv în două în care întrebările au fost adresate de instanțe din România.

Cuvinte cheie: transfer de competență, întrebări preliminare, TVA, accize, Codul Vamal, clasificare tarifară, compensarea drepturilor pasagerilor, comercializare certificate emisii de gaze cu efect de seră.