The transfer to the General Court of part of the jurisdiction to give preliminary rulings

În A.U.B.D. – Forum Juridic nr. 1/2026 a fost publicat discursul susținut de conf. univ. dr. Mirela Stancu, judecător în cadrul Tribunalului, intitulat „The transfer to the General Court of part of the jurisdiction to give preliminary rulings”, cu ocazia evenimentelor dedicate conferirii titlului de Doctor Honoris Causa domnului profesor dr. Koen Lenaerts, președintele Curții de Justiție a Uniunii Europene, desfășurate în cadrul Facultății de Drept a Universității din București la data de 27 martie 2026.

Discursul pune în lumină faptul că, în urma modificării din 2024 a Statutului Curții de Justiție a Uniunii Europene, a fost transferată către Tribunal competența în materie de întrebări preliminare în șase domenii specifice: sistemul comun al taxei pe valoare adăugată, accizele, Codul vamal, clasificarea tarifară a mărfurilor în Nomenclatura combinată, compensarea și asistența pasagerilor în eventualitatea refuzului la îmbarcare sau a întârzierii ori a anulării serviciilor de transport și schema de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră.

Pentru a face față acestui nou tip de cauze, Tribunalul și-a revizuit Regulamentul de procedură, a creat un registru dedicat, a înființat două camere specializate și a introdus trei avocați generali aleși care asistă camerele specializate. În conformitate cu principiul „ghișeului unic”, Curtea de Justiție decide mai întâi dacă o cerere se încadrează exclusiv în domeniile transferate și, în caz afirmativ, o transferă Tribunalului. Cauza este apoi repartizată prin rotație unui judecător raportor dintr-una dintre cele două camere specializate, părțile sunt notificate, iar procedura este deschisă pentru observații scrise.

Între noiembrie 2024 și aprilie 2026, 123 de cereri au fost înregistrate la ghișeul unic, dintre care 101 au fost transferate. Tribunalul a pronunțat prima sa hotărâre în materie de întrebări preliminare la 9 iulie 2025 și, până în aprilie 2026, a pronunțat 17 hotărâri, inclusiv în două în care întrebările au fost adresate de instanțe din România.

Cuvinte cheie: transfer de competență, întrebări preliminare, TVA, accize, Codul Vamal, clasificare tarifară, compensarea drepturilor pasagerilor, comercializare certificate emisii de gaze cu efect de seră.

A Constructive Dialogue. The Court of Justice of the European Union and Romanian Courts

În A.U.B.D. – Forum Juridic nr. 1/2026 a fost publicată lucrarea „A Constructive Dialogue. The Court of Justice of the European Union and Romanian Courts”, ce valorifică prelegerea academică a Profesorului Koen Lenaerts, Președintele Curții de Justiție a Uniunii Europene, cu ocazia evenimentelor dedicate conferirii titlului de Doctor Honoris Causa, desfășurate în cadrul Facultății de Drept a Universității din București la data de 27 martie 2026.

Materialul analizează mecanismul trimiterilor preliminare, prevăzut la articolul 267 TFUE, mecanism ce reprezintă piatra de temelie a sistemului judiciar al Uniunii Europene, evidențiind contribuția semnificativă a României la dialogul judiciar. Acesta este împărțit în trei părți: rolul mecanismului în asigurarea interpretării uniforme a dreptului Uniunii; condițiile prealabile pe care trebuie să le îndeplinească instanțele de trimitere — în special independența acestora – pentru a se putea angaja într-un dialog cu Curtea de Justiție; precum și dreptul și obligația de a sesiza Curtea, inclusiv îndatoririle care revin instanțelor a căror hotărâri nu mai pot fi supuse unei căi de atac. Pornind de la cauze de referință provenite din România și din alte state membre, lucrarea susține ideea că unilateralismul judiciar nu își are locul în ordinea juridică a Uniunii și că maniera adecvată pentru soluționarea divergențelor dintre Curtea de Justiție și instanțele naționale este dialogul judiciar, întemeiat pe respect reciproc și cooperare loială.

A plea for studying (and loving) the EU Law

În A.U.B.D. – Forum Juridic nr. 1/2026 a fost publicat discursul susținut de dr. Octavia Spineanu-Matei, Președinta Camerei a VIII-a a Curții de Justiție a Uniunii Europene, intitulat „A plea for studying (and loving) the EU Law”, cu ocazia evenimentelor dedicate conferirii titlului de Doctor Honoris Causa domnului profesor dr. Koen Lenaerts, președintele Curții de Justiție a Uniunii Europene, desfășurate în cadrul Facultății de Drept a Universității din București la data de 27 martie 2026.

Discursul evidențiază, prin referire la mai multe cauze aflate pe rolul Curții de Justiție a Uniunii Europene, amploarea și diversitatea situațiilor în care dreptul Uniunii devine incident și reclamă un dialog constant între instanțele naționale și instanța europeană. Exemple desprinse din materia dreptului de autor, a dreptului familiei, a cooperării judiciare în materie penală și a dreptului concurenței ilustrează caracterul transversal al dreptului Uniunii Europene și prezența sa în domenii juridice dintre cele mai variate. Ideea centrală a discursului este aceea că dreptul Uniunii Europene nu trebuie conceput ca o disciplină secundară în raport cu așa-zisele discipline juridice „fundamentale”, ci ca o componentă structurală a formării și a practicii juridice contemporane. Din această perspectivă, autoarea formulează un apel adresat în special studenților la drept, subliniind că, indiferent de profesia juridică aleasă, o înțelegere riguroasă a dreptului Uniunii Europene va deveni, mai devreme sau mai târziu, indispensabilă.

Ce (nu) ne dorim atunci când modificăm legea penală. O analiză preliminară a modificărilor aduse infracțiunilor contra persoanei prin Legea pentru prevenirea și combaterea femicidului și a violențelor care îl preced

În A.U.B.D. – Forum Juridic nr. 1/2026 a fost publicat articolul cu titlul „Ce (nu) ne dorim atunci când modificăm legea penală. O analiză preliminară a modificărilor aduse infracțiunilor contra persoanei prin Legea pentru prevenirea și combaterea femicidului și a violențelor care îl preced ”, redactat de Conf. univ. dr. Andra-Roxana Trandafir.
Materialul analizează modificările aduse infracțiunilor contra persoanei prin Legea pentru prevenirea și combaterea femicidului și a violențelor care îl preced, adoptată în luna martie 2026 de Parlamentul României.
Sunt prezentate pe larg noile elemente circumstanțiale agravante din cadrul omorului calificat – care nu disting după cum victima este femeie sau bărbat -, fiind oferite direcții privind interpretarea noilor noțiuni folosite de legiuitor, precum cele de „control” și „dominație”, repere privind interpretarea agravantei de gen și a noii forme de omor comis în contextul părăsirii relației. Agravantele similare privind infracțiunile de determinare sau înlesnire a sinuciderii și cele contra integrității corporale sau sănătății sunt, la rândul lor, analizate.
Articolul identifică și erorile legislative, necorelările ori problemele de aplicare a unor dispoziții legale, precum și dificultățile de încadrare juridică și aplicare a pedepselor prin sistemul agravărilor succesive care determină majorări cu fracții de pedeapsă.
Fără a contesta utilitatea celorlalte prevederi ale noii legi, articolul subliniază că efectul preventiv al modificărilor Codului penal este discutabil, în contextul studiilor care nu arată progrese reale în sistemele hiper-represive și invită la prudență atunci când se modifică legea penală.
Sunt, de asemenea, prezentate și noile reguli privind punerea în mișcare a acțiunii penale din oficiu în cazul infracțiunilor de violență în familie în modalitatea lovirii, viol, agresiune sexuală, precum și violare de domiciliu în variantă agravată, precum și unele probleme pe care aceste reglementări le ridică.

Primacy of European Union Law

În A.U.B.D. – Forum Juridic nr. 1/2026 a fost publicat articolul cu titlul „Primacy of European Union Law”, redactat de Ion Gâlea, profesor universitar în cadrul Facultății de Drept, Universitatea din București.

Articolul are scopul nu numai de a expune principalele caracteristici ale principiului supremației dreptului Uniunii Europene, ci și de a sublinia diferența – sau nuanțele diferite – dintre „primat” și „supremație”.

Articolul evidențiază, de asemenea, dificultățile terminologice din limba română, unde se utilizează oficial același termen, „supremație”. Autorul susține că primatul dreptului UE nu este o chestiune de ierarhie a normelor, nu este inerent unei piramide de norme, ci se bazează pe dialogul dintre instanțe, prin procedura trimiterii preliminare, pe faptul că judecătorii naționali sunt judecătorii dreptului UE și pe realitatea că dreptul UE se bucură de efect direct în dreptul intern, indiferent de dispozițiile acestuia din urmă.

Prof. univ. dr. Koen Lenarts, Președintele CJUE, se alătură Consiliului Științific al revistelor AUBD

Avem onoarea de a anunța cooptarea domnului prof. univ. dr. Koen Lenaerts în cadrul Consiliului Științific al revistelor AUBD. Președinte al Curții de Justiție a Uniunii Europene și una dintre cele mai influente personalități ale dreptului european contemporan, profesorul Koen Lenaerts se distinge printr-o activitate științifică și jurisdicțională de excepție, care a marcat evoluția ordinii juridice europene. Alăturarea domnului profesor Koen Lenaerts în Consiliul Științific al revistei reprezintă încă o dovadă a deschiderii sale către dialogul juridic european.
Această colaborare intervine într-un moment deosebit, în care, la data de 27 martie 2026, Universitatea din București i-a conferit domnului profesor titlul de Doctor Honoris Causa, în semn de recunoaștere a contribuției sale remarcabile la dezvoltarea dreptului Uniunii Europene și la formarea generațiilor de juriști și cercetători. Cu această ocazie, domnul profesor a susținut o conferință la Facultatea de Drept, prezentând publicului numeros aspecte privind întrebările preliminare adresate Curții de Justiție. Materialul scris redând această prezentare va fi publicat în perioada următoare în revista AUBD – Forum Juridic.

Admiterea cererii de recuzare a judecătorului pentru lipsă de empatie. Notă critică

În A.U.B.D. – Forum Juridic nr. 1/ 2026 a fost publicat articolul cu titlul „Admiterea cererii de recuzare a judecătorului pentru lipsă de empatie. Notă critică”, redactat de lect. univ. dr. Cristi Danileț.

Studiul analizează critic extinderea motivelor de recuzare a judecătorului dincolo de sfera strict procesuală, prin raportare la criterii axiologice precum empatia sau discursul public al magistratului. Cercetarea pornește de la o încheiere a Curții de Apel București prin care a fost admisă cererea de recuzare a unui judecător, pe baza unei suspiciuni rezonabile de lipsă de imparțialitate, dedusă nu din conduita procesuală concretă, ci din declarații publice privind rolul empatiei judecătorului în procesul penal.

După noi, prin hotărâre se face o confuzie conceptuală între empatia judiciară – ca virtute profesională și instrument cognitiv al deliberării – și imparțialitatea procesuală, ca garanție juridică verificabilă. Asimilarea acestora deturnează recuzarea dintr-un mecanism de protecție a procesului echitabil într-un instrument de selecție axiologică a completului de judecată.

Metodologia utilizată combină analiza jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului și a Curții Constituționale cu exegeza doctrinară și evaluarea critică a raționamentului judiciar. Rezultatele evidențiază lipsa unei analize concrete a declarațiilor judecătorului recuzat, existența unui salt logic nejustificat și riscul instrumentalizării recuzării împotriva judecătorilor fermi și vocali, cu efect de inhibare asupra libertății de exprimare, contrar jurisprudenței europene. Studiul concluzionează că empatia ține de calitatea actului de judecată, controlabilă prin motivare și căi de atac, nu de sfera incompatibilităților procesuale.

Art. 242 din Codul de procedură penală – între adaptabilitate procedurală și imperativul respectării termenului legal

În A.U.B.D. – Forum Juridic nr. 1/2026 a fost publicat articolul cu titlul „Art. 242 din Codul de procedură penală – între adaptabilitate procedurală și imperativul respectării termenului legal”, redactat de Gruia-Teodor Streinu, judecător în cadrul Tribunalului București, Secția Penală.

Articolul analizează regimul sancțiunilor procesuale incidente în materia măsurilor preventive, cu accent pe termenul de 5 zile și pe raportul dintre instituția prelungirii și înlocuirii. Se evidențiază diferențele dintre faza de urmărire penală și momentul sesizării instanței prin rechizitoriu, precum și consecințele nerespectării termenului legal. Termenele în această materie reprezintă garanții substanțiale împotriva arbitrariului, având fundament constituțional și convențional, și asigură un control jurisdicțional periodic asupra temeiurilor măsurii. Nerespectarea termenului de 5 zile atrage decăderea Ministerului Public din dreptul de a solicita prelungirea sau verificarea măsurii și nulitatea absolută a demersului tardiv, măsura încetând de drept la expirarea duratei sale. Instituția înlocuirii prevăzută de art. 242 C.proc.pen. are un caracter auxiliar și presupune apariția unor elemente noi de fapt sau de drept; aceasta nu poate substitui prelungirea atunci când temeiurile inițiale subzistă. Interpretarea textului nu poate fi realizată izolat, ci sistemic, în ansamblul reglementării măsurilor preventive, pentru a preveni eludarea disciplinei procesuale prin recurgerea formală la mecanismul înlocuirii.

Infracțiunea de agresiune din Statutul Curții Penale Internaționale. Aspecte de drept procesual penal

În A.U.B.D. – Forum Juridic nr. 1/ 2026 a fost publicat articolul cu titlul „Infracțiunea de agresiune din Statutul Curții Penale Internaționale. Aspecte de drept penal procesual”, redactat de Dragoș-Enrico Dediu, Consilier Juridic, Ministerul Justiției.

Acest studiu reprezintă continuarea materialului anterior privind aspecte de drept substanțial în legătură cu infracțiunea de agresiune și are ca obiectiv continuarea analizei prin prezentarea implicațiilor procesual penale relevate de competența Curții Penale Internaționale asupra acestei infracțiuni, în special, potrivit dispozițiilor art. 15bis și art. 15ter din Statutul de la Roma al Curții Penale Internaționale. Examinarea prezintă regulile procesuale distincte referitoare la competența privind investigarea infracțiunii de agresiune, precum și diversele forme de cooperare internațională cu privire la această infracțiune care au început să fie desfășurate în contextul războiului de agresiune al Federației Ruse împotriva Ucrainei. Totodată, studiul analizează și aspecte referitoare la urmărirea penală, judecarea și cooperarea internațională cu privire la infracțiunea de agresiune din perspectiva dreptului procesual penal național.

Conducerea unui vehicul sub influența substanțelor psihoactive. Efectele Deciziei 25/2025 a Înaltei Curți de Casație și Justiție

În A.U.B.D. – Forum Juridic nr. 1/2026 a fost publicat articolul cu titlul „Conducerea unui vehicul sub influența substanțelor psihoactive. Efectele Deciziei 25/2025 a Înaltei Curți de Casație și Justiție”, redactat de prof. univ. dr. Cristina Rotaru Radu.

Articolul pleacă de la ideea că în materia conducerii unui vehicul sub influența substanțelor psihoactive, Completul privind dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală al Înaltei Curți de Casație și Justiție a pronunțat Decizia 25/2025 prin care a stabilit că, pentru existența infracțiunii, este necesar să se constate atât prezenţa în probele biologice a substanţei psihoactive, cât şi aptitudinea acesteia de a putea determina afectarea capacităţii de a conduce a autorului faptei.
Decizia nu doar că nu oferă perspective de unificare a practicii judiciare, care, de altfel, nici nu era divergentă, dar introduce multă confuzie în procesul de interpretare și aplicare a legii, determinând o practică eterogenă, lipsită de previzibilitate, întrucât în considerente, pentru stabilirea condițiilor de tipicitate, se referă la un criteriu obiectiv- depășirea limitelor cut-off , concept căruia nu îi atribuie însă un conținut concret, iar în dispozitiv se referă la aptitudinea substanței psihoactive de a determina afectarea capacităţii de a conduce a autorului faptei, adică un criteriu subiectiv.
De asemenea, decizia ridică probleme de neconstituționalitate, precum și probleme legate de depășirea rolului instanțelor judecătorești în contextul echilibrului puterilor în stat.