Verification of Provisional Measures After the Court is Seized by Indictment. The Deadline for the First Verification in the Preliminary Chamber, the Nature of the Deadline, and the Sanction for Non-Verification Within the Deadline

The article titled “Review of Precautionary Measures Following the Filing of an Indictment with the Court. The Deadline for the First Review in the Preliminary Chamber, the Nature of the Deadline, and the Penalty for Failure to Review Within the Deadline,” written by Francisc-Gabriel Trache, an attorney with the Bucharest Bar Association.
The article examines the issue of reviewing precautionary measures after the court is notified by indictment, a matter that has generated doctrinal controversy and inconsistent judicial practice. The analysis aims to determine the applicable time limit for the first review conducted by the preliminary chamber judge, as well as its legal nature, in cases where the measure was ordered or maintained during the criminal investigation by the prosecutor’s order. In this context, the analysis examines both the immediate applicability of the one-year time limit specific to the trial phase and the argument that the first review must be conducted within the six-month period calculated from the date the measure was imposed or from the date of the last review conducted by the prosecutor.

Two Legal Orders for One Mental Disorder – Addressing the Legislative Parallelism in Romania’s Mental Health Framework

The article titled “Two Legal Orders for One Mental Disorder – Addressing the Legislative Parallelism in Romania’s Mental Health Framework,” written by Cătălin-Șerban Apătean, a doctoral candidate at the Faculty of Law, University of Bucharest, was published in A.U.B.D. – Legal Forum No. 1/2026. This article analyzes the conditions under which medical safety measures regulated by the Romanian Criminal Code and measures regulated by Law No. 487/2002 on mental health and the protection of persons with mental disorders may be ordered and enforced, along with the corresponding safeguards for fundamental rights existing in each procedure. The study examines the coexistence of these two distinct legal frameworks—criminal and medical—which are essentially based on the same criterion—the perceived social danger posed by a person with mental disorders—and lead to the same result: involuntary deprivation of liberty on grounds of mental health. This paper aims to assess the constitutional stability and respect for human rights in the regulation of similar institutions with distinct legal bases—one based on the commission of an act provided for by criminal law, and the other on the mental health status of the person in question. We argue that this legislative parallelism creates inconsistencies in terms of protection and procedure, undermining legal certainty, equality before the law, and respect for fundamental rights.

Considerations Regarding How Specific Rules of Matrimonial Regimes Influence the Rules of Civil Liability and Contractual Remedies. A Study of Particular Applications

Clear Search Considerations regarding how the specific rules of matrimonial regimes influence the rules of civil liability and contractual remedies. Study of specific applications In A.U.B.D. – Legal Forum No. 1/2026, an article was published titled “Considerations regarding how the specific rules of matrimonial regimes influence the rules of civil liability and…

La limitation de la liberté d’expression en ligne dans la jurisprudence de la Cour européenne des droits de l’homme

The article titled “Limitations on Freedom of Expression Online in the Case Law of the European Court of Human Rights,” written by Ștefan Bogrea, a doctoral assistant at the Faculty of Law of the University of Bucharest and a member of the Bucharest Bar Association, was published in A.U.B.D. – Legal Forum No. 1/2026.

This article examines how the European Court of Human Rights applies Article 10 of the Convention to online expression. The central thesis is that the case law from Strasbourg does not establish an autonomous regime for freedom of expression on the Internet, but rather adapts the classic criteria for restrictions—legality, legitimate aim, and necessity in a democratic society—to the particularities of the digital environment. The article examines, on the one hand, the continuity of the Convention’s framework and, on the other hand, the emergence of specific requirements regarding the scope of dissemination, the persistence of content, the role of technical intermediaries, procedural safeguards, and the risk of excessive restrictions. Finally, the paper highlights the tensions generated by platform moderation, the automation of decisions, and the search for a balance between freedom of expression and the protection of competing rights.

The transfer to the General Court of part of the jurisdiction to give preliminary rulings

În A.U.B.D. – Forum Juridic nr. 1/2026 a fost publicat discursul susținut de conf. univ. dr. Mirela Stancu, judecător în cadrul Tribunalului, intitulat „The transfer to the General Court of part of the jurisdiction to give preliminary rulings”, cu ocazia evenimentelor dedicate conferirii titlului de Doctor Honoris Causa domnului profesor dr. Koen Lenaerts, președintele Curții de Justiție a Uniunii Europene, desfășurate în cadrul Facultății de Drept a Universității din București la data de 27 martie 2026.

Discursul pune în lumină faptul că, în urma modificării din 2024 a Statutului Curții de Justiție a Uniunii Europene, a fost transferată către Tribunal competența în materie de întrebări preliminare în șase domenii specifice: sistemul comun al taxei pe valoare adăugată, accizele, Codul vamal, clasificarea tarifară a mărfurilor în Nomenclatura combinată, compensarea și asistența pasagerilor în eventualitatea refuzului la îmbarcare sau a întârzierii ori a anulării serviciilor de transport și schema de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră.

Pentru a face față acestui nou tip de cauze, Tribunalul și-a revizuit Regulamentul de procedură, a creat un registru dedicat, a înființat două camere specializate și a introdus trei avocați generali aleși care asistă camerele specializate. În conformitate cu principiul „ghișeului unic”, Curtea de Justiție decide mai întâi dacă o cerere se încadrează exclusiv în domeniile transferate și, în caz afirmativ, o transferă Tribunalului. Cauza este apoi repartizată prin rotație unui judecător raportor dintr-una dintre cele două camere specializate, părțile sunt notificate, iar procedura este deschisă pentru observații scrise.

Între noiembrie 2024 și aprilie 2026, 123 de cereri au fost înregistrate la ghișeul unic, dintre care 101 au fost transferate. Tribunalul a pronunțat prima sa hotărâre în materie de întrebări preliminare la 9 iulie 2025 și, până în aprilie 2026, a pronunțat 17 hotărâri, inclusiv în două în care întrebările au fost adresate de instanțe din România.

Cuvinte cheie: transfer de competență, întrebări preliminare, TVA, accize, Codul Vamal, clasificare tarifară, compensarea drepturilor pasagerilor, comercializare certificate emisii de gaze cu efect de seră.

A Constructive Dialogue. The Court of Justice of the European Union and Romanian Courts

The article “A Constructive Dialogue. The Court of Justice of the European Union and Romanian Courts,” which draws on the academic lecture delivered by Professor Koen Lenaerts, President of the Court of Justice of the European Union, on the occasion of the events marking the conferral of the title of Doctor Honoris Causa, held at the Faculty of Law of the University of Bucharest on March 27, 2026.

This paper analyzes the preliminary ruling procedure, as provided for in Article 267 TFEU, a mechanism that serves as the cornerstone of the European Union’s judicial system, highlighting Romania’s significant contribution to judicial dialogue. It is divided into three parts: the role of the mechanism in ensuring the uniform interpretation of Union law; the prerequisites that referring courts must meet—in particular their independence—in order to engage in a dialogue with the Court of Justice; as well as the right and obligation to refer a case to the Court, including the duties incumbent upon courts whose decisions are no longer subject to appeal. Drawing on reference cases from Romania and other Member States, this paper argues that judicial unilateralism has no place in the legal order of the Union and that the appropriate means for resolving divergences between the Court of Justice and national courts is judicial dialogue, based on mutual respect and loyal cooperation.

A plea for studying (and loving) the EU Law

În A.U.B.D. – Forum Juridic nr. 1/2026 a fost publicat discursul susținut de dr. Octavia Spineanu-Matei, Președinta Camerei a VIII-a a Curții de Justiție a Uniunii Europene, intitulat „A plea for studying (and loving) the EU Law”, cu ocazia evenimentelor dedicate conferirii titlului de Doctor Honoris Causa domnului profesor dr. Koen Lenaerts, președintele Curții de Justiție a Uniunii Europene, desfășurate în cadrul Facultății de Drept a Universității din București la data de 27 martie 2026.

Discursul evidențiază, prin referire la mai multe cauze aflate pe rolul Curții de Justiție a Uniunii Europene, amploarea și diversitatea situațiilor în care dreptul Uniunii devine incident și reclamă un dialog constant între instanțele naționale și instanța europeană. Exemple desprinse din materia dreptului de autor, a dreptului familiei, a cooperării judiciare în materie penală și a dreptului concurenței ilustrează caracterul transversal al dreptului Uniunii Europene și prezența sa în domenii juridice dintre cele mai variate. Ideea centrală a discursului este aceea că dreptul Uniunii Europene nu trebuie conceput ca o disciplină secundară în raport cu așa-zisele discipline juridice „fundamentale”, ci ca o componentă structurală a formării și a practicii juridice contemporane. Din această perspectivă, autoarea formulează un apel adresat în special studenților la drept, subliniind că, indiferent de profesia juridică aleasă, o înțelegere riguroasă a dreptului Uniunii Europene va deveni, mai devreme sau mai târziu, indispensabilă.

What We (Don't) Want When Amending Criminal Law. A Preliminary Analysis of Amendments to Offenses Against the Person Through the Law on Preventing and Combating Femicide and Preceding Violence

În A.U.B.D. – Forum Juridic nr. 1/2026 a fost publicat articolul cu titlul „Ce (nu) ne dorim atunci când modificăm legea penală. O analiză preliminară a modificărilor aduse infracțiunilor contra persoanei prin Legea pentru prevenirea și combaterea femicidului și a violențelor care îl preced ”, redactat de Conf. univ. dr. Andra-Roxana Trandafir.
Materialul analizează modificările aduse infracțiunilor contra persoanei prin Legea pentru prevenirea și combaterea femicidului și a violențelor care îl preced, adoptată în luna martie 2026 de Parlamentul României.
Sunt prezentate pe larg noile elemente circumstanțiale agravante din cadrul omorului calificat – care nu disting după cum victima este femeie sau bărbat -, fiind oferite direcții privind interpretarea noilor noțiuni folosite de legiuitor, precum cele de „control” și „dominație”, repere privind interpretarea agravantei de gen și a noii forme de omor comis în contextul părăsirii relației. Agravantele similare privind infracțiunile de determinare sau înlesnire a sinuciderii și cele contra integrității corporale sau sănătății sunt, la rândul lor, analizate.
Articolul identifică și erorile legislative, necorelările ori problemele de aplicare a unor dispoziții legale, precum și dificultățile de încadrare juridică și aplicare a pedepselor prin sistemul agravărilor succesive care determină majorări cu fracții de pedeapsă.
Fără a contesta utilitatea celorlalte prevederi ale noii legi, articolul subliniază că efectul preventiv al modificărilor Codului penal este discutabil, în contextul studiilor care nu arată progrese reale în sistemele hiper-represive și invită la prudență atunci când se modifică legea penală.
Sunt, de asemenea, prezentate și noile reguli privind punerea în mișcare a acțiunii penale din oficiu în cazul infracțiunilor de violență în familie în modalitatea lovirii, viol, agresiune sexuală, precum și violare de domiciliu în variantă agravată, precum și unele probleme pe care aceste reglementări le ridică.

Primacy of European Union Law

În A.U.B.D. – Forum Juridic nr. 1/2026 a fost publicat articolul cu titlul „Primacy of European Union Law”, redactat de Ion Gâlea, profesor universitar în cadrul Facultății de Drept, Universitatea din București.

Articolul are scopul nu numai de a expune principalele caracteristici ale principiului supremației dreptului Uniunii Europene, ci și de a sublinia diferența – sau nuanțele diferite – dintre „primat” și „supremație”.

Articolul evidențiază, de asemenea, dificultățile terminologice din limba română, unde se utilizează oficial același termen, „supremație”. Autorul susține că primatul dreptului UE nu este o chestiune de ierarhie a normelor, nu este inerent unei piramide de norme, ci se bazează pe dialogul dintre instanțe, prin procedura trimiterii preliminare, pe faptul că judecătorii naționali sunt judecătorii dreptului UE și pe realitatea că dreptul UE se bucură de efect direct în dreptul intern, indiferent de dispozițiile acestuia din urmă.

Prof. Dr. Koen Lenarts, President of the CJEU, Joins the Scientific Board of AUBD Journals

We are honored to announce the appointment of Professor Koen Lenaerts, Ph.D., to the Scientific Council of the AUBD journals. President of the Court of Justice of the European Union and one of the most influential figures in contemporary European law, Professor Koen Lenaerts is distinguished by his exceptional scholarly and judicial work, which has shaped the evolution of the European legal order. Professor Koen Lenaerts’s appointment to the journal’s Scientific Council is further evidence of his openness to European legal dialogue.
This collaboration comes at a special moment, as on March 27, 2026, the University of Bucharest conferred upon Professor Lenaerts the title of Doctor Honoris Causa, in recognition of his remarkable contribution to the development of European Union law and the training of generations of legal professionals and researchers. On this occasion, the professor delivered a lecture at the Faculty of Law, presenting to a large audience aspects related to preliminary questions referred to the Court of Justice. The written transcript of this presentation will be published in the coming weeks in the AUBD – Forum Juridic journal.