Ordinul european de divulgare și de păstrare a probelor electronice. Regulamentul (UE) 2023/1543 și limitele asimilării ordinelor europene cu procedeele probatorii din Codul de procedură penală. Observații pe marginea proiectului de lege nr. L272/2026

În A.U.B.D. – Forum Juridic nr. 2/2026 a fost publicat articolul cu titlul „Ordinul european de divulgare și de păstrare a probelor electronice. Regulamentul (UE) 2023/1543 și limitele asimilării ordinelor europene cu procedeele probatorii din Codul de procedură penală. Observații pe marginea proiectului de lege nr. L272/2026”, redactat de Conf. univ. dr. Radu Slăvoiu, din cadrul Facultății de Drept, Universitatea „Nicolae Titulescu” din București și Lect. univ. dr. George Zlati, dn cadrul Facultății de Drept și Științe Sociale, Universitatea „1 decembrie 1918” din Alba Iulia.
Articolul analizează ordinele europene de divulgare și de păstrare a probelor electronice, reglementate prin Regulamentul (UE) 2023/1543, aplicabil de la 18 august 2026, și proiectul de lege L272/2026 privind punerea lui în aplicare în dreptul intern. Sunt examinate chestiuni pe care Regulamentul le lasă deschise, de la elementul de extraneitate până la regimul cheii criptografice aflate în controlul furnizorului. Cea mai mare relevanță practică o are necorespondența dintre clasificarea datelor din Regulament și cea din dreptul intern, unde datele solicitate exclusiv în scopul identificării utilizatorului, tratate ca fiind puțin intruzive, sunt date de trafic. Concluzia autorilor este că definirea ordinului european prin actul procesual intern transferă asupra unui instrument al dreptului Uniunii limitele procedeelor probatorii naționale, de unde poate rezulta o tensiune cu condiția cauzei interne similare și un risc de nelegalitate care se manifestă abia ex post.

Angajarea răspunderii Guvernului – podul ce se clatină între cele două Palate?

În A.U.B.D. – Forum Juridic nr. 2/2026 a fost publicat articolul cu titlul „Angajarea răspunderii Guvernului – podul ce se clatină între cele două Palate?”, redactat de Victor-Andrei Căzăceanu, student în cadrul Facultății de Drept a Universității din București.

Ca urmare a trendului ascendent al utilizării angajării răspunderii Guvernului din anul 2025, autorul apreciază că analiza acestei modalități atipice de legiferare este de actualitate. Astfel, articolul cuprinde analiza cadrului normativ și a jurisprudenței constituționale relevante, o statistică privind cele 38 de angajări ale răspunderii Guvernului pentru proiecte de lege, precum și o scurtă incursiune în cadrul normativ similar al altor sisteme de drept.

Concluzia cercetării o constituie o potențială revizuire a textului art. 114 din Constituție, în sensul reglementării unor limite, atât privitoare la sfera relațiilor sociale pentru care se poate apela la angajarea răspunderii Guvernului, cât și la frecvența cu care executivul poate apela la această procedură constituțională. Alături de aceste limite, autorul conchide că, pe lângă obiectele deja existente ale instituției, i.e. programul, declarația de politică generală și proiectul de lege, se pot pune bazele unui nou obiect – pachetul de legi -, așa încât mecanismul să poată fi perfectat.

Cuvinte cheie: raporturi legislativ-executiv; drept parlamentar; procedură legislativă derogatorie; drept comparat; separația și echilibrul puterilor.