Revista „AUBD Forum Juridic” indexată în ERIH+

Revista „AUBD Forum Juridic” a fost aprobată pentru includerea în ERIH+ (European Reference Index for the Humanities and Social Sciences), una dintre cele mai importante baze de indexare dedicate publicațiilor academice din domeniul științelor umaniste și sociale.

Confirmarea a fost transmisă oficial de echipa ERIH+, care a finalizat procesarea dosarului revistei și a validat îndeplinirea criteriilor de eligibilitate pentru indexare.

Includerea în ERIH+ reprezintă o recunoaștere a calității științifice și editoriale a revistei și contribuie la creșterea vizibilității internaționale a articolelor publicate în cadrul acesteia.

Totodată, indexarea facilitează accesul comunității academice internaționale la cercetările și contribuțiile publicate în paginile revistei.

Indexarea în ERIH+ reprezintă un nou pas în consolidarea profilului academic al revistei AUBD Forum Juridic și în susținerea cercetării juridice la nivel național și internațional.

Revista poate fi consultată în baza de date ERIH+ la adresa: https://erihplus.hkdir.no/journal?id=509593

Darea în debit a taxei judiciare de timbru în calea de atac – act jurisdicțional sau act administrativ?

În A.U.B.D. – Forum Juridic nr. 1/2026 a fost publicat articolul cu titlul „Darea în debit a taxei judiciare de timbru în calea de atac – act jurisdicțional sau act administrativ ?”, redactat de Ștefan Nicolae Călin, avocat în cadrul Baroului București și doctorand în cadrul Facultății de Drept a Universității din București.

Articolul examinează modalitatea în care operează instituția dării în debit prevăzută de art. 38 din O.U.G. nr. 80/2013, raportat la natura încheierii emise de instanță în materia stabilirii taxelor judiciare de timbru. Având în vedere cadrul normativ actual, această încheiere este emisă într-o procedură necontencioasă, nu este compatibilă cu caracterul interlocutoriu sau premergător al încheierilor din procedura contencioasă și prezintă trăsături de asemănare cu actul administrativ individual.

Cuvinte cheie: taxă judiciară de timbru, taxă, creanță fiscală, titlu executoriu, dare în debit, cerere de reexaminare, încheiere, rezoluție, serviciu public, procedură necontencioasă, act administrativ, act jurisdicțional.

Consecințele lipsei unei pedepse-reper în configurarea art. 218 ind. 1 alin. 1 ind. 1 al Codului penal: o analiză critică a provocărilor de drept substanțial și procesual penal

În A.U.B.D. – Forum Juridic nr. 1/2026 a fost publicat articolul cu titlul „Consecințele lipsei unei pedepse-reper în configurarea art. 218 ind. 1 alin. 1 ind. 1 al Codului penal: o analiză critică a provocărilor de drept substanțial și procesual penal”, redactat de Ioana-Diana Farcaș, studentă în cadrul programului de master al Facultății de Drept, Universitatea din București – Carieră Judiciară.

Prezentul articol își propune să analizeze critic gravele deficiențe de tehnică legislativă ale art. 218 ind. 1 alin. 1 ind. 1 C.pen. (introdus prin reformele legislative din anul 2023), punând în lumină principalele dificultăți identificate în doctrină și jurisprudență ca urmare a absenței unei pedepse-reper în cazul actelor sexuale lipsite de constrângere între minori. Studiul evidențiază cum această omisiune paralizează parțial mecanismele de individualizare a sancțiunilor, generează un vid legislativ apt să conducă la imposibilitatea tragerii la răspundere a participanților majori și provoacă dificultăți de interpretare a unor instituții de drept procesual penal.

În final, în ciuda intenției inițiale de a spori protecția victimelor, textul defectuos devine adesea o lege penală mai favorabilă, afectând totodată previzibilitatea actului de justiție.

Originality in Thin Spaces: What a Critical Edition Teaches Copyright Law in the Age of Generative AI (Institutul G. Călinescu – CJEU, C‑649/23)

În A.U.B.D. – Forum Juridic nr. 1/2026 a fost publicat articolul cu titlul „Originality in Thin Spaces: What a Critical Edition Teaches Copyright Law in the Age of Generative AI (Institutul G. Călinescu – CJEU, C‑649/23)”, redactat de Vladimir Diaconiță, conferențial universitar în cadrul Facultății de Drept a Universității din București și avocat în cadrul Baroului București.

Articolul analizează hotărârea Curții de Justiție a Uniunii Europene din 19 martie 2026, pronunțată în cauza C-649/23, Institutul de Istorie și Teorie Literară „G. Călinescu” și Fundația Națională pentru Știință și Artă împotriva HK și alții, prima decizie preliminară în care Curtea aplică cadrul său de analiză a originalității asupra unei ediții critice a unei opere aflate în domeniul public. Articolul desprinde trei concluzii a căror relevanță depășește cu mult particularitățile speței. În primul rând, amprenta personală a autorului poate fi identificată chiar și în cel mai improbabil de restrâns spațiu creativ: acela în care autorul urmărește, în mod deliberat și metodic, să redea cât mai fidel personalitatea altuia. În al doilea rând, caracterul restrâns al spațiului creativ disponibil nu diminuează protecția: pragul originalității este binar, iar nu gradual, iar dreptul Uniunii Europene nu admite un drept de autor de rang secund pentru operele create în condiții de constrângere maximă. În al treilea rând, protecția operelor derivate se extinde numai asupra contribuției originale a celui de-al doilea autor, însă analiza originalității și analiza contrafacerii trebuie să includă o dimensiune holistică; o analiză exclusiv granulară este structural incompletă. Articolul propune o teză unificatoare (i.e. aceea că drepturile de autor în cadrul Uniunii Europene dispun de o teorie coerentă a creativității în spații creative înguste) și o aplică asupra conținutului generat cu ajutorul inteligenței artificiale, domeniu în care sediul originalității

Reducerea obiectului contractelor publice pe durata executării lor

În A.U.B.D. – Forum Juridic nr. 1/2026 a fost publicat articolul cu titlul „Reducerea obiectului contractelor publice pe durata executării lor”, redactat de Mihai Băeșu, asistent universitar în cadrul Facultății de Drept a Universității din București și avocat în cadrul Baroului București.

Pornind de la jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), directivele privind contractele publice și legislația națională de transpunere oferă criteriile identificării mai multor ipoteze în care modificarea contractului public pe durata executării sale este permisă. Ipoteza reducerii obiectului contractelor publice nu este una dintre ipotezele reglementate expres. Ca atare, prin articolul de față, autorul analizează reducerea obiectului contractelor publice în contrast cu ipotezele de modificare a contractelor publice reglementate expres, cu scopul de a identifica reperele în funcție de care reducerea obiectului contractelor publice este permisă pe durata executării lor fără parcurgerea unei noi proceduri de atribuire.

Cuvinte cheie: contracte publice, modificarea contractelor publice, reducerea obiectului contractelor publice, modificări permise, modificări nepermise, achiziții publice, concesiuni de lucrări și servicii.

Revisión de las medidas cautelares tras la remisión del caso al tribunal mediante auto de procesamiento. Plazo para la primera revisión en la sala de instrucción, naturaleza del plazo y sanción por incumplimiento del plazo

En A.U.B.D. – Foro Jurídico n.º 1/2026 se publicó el artículo titulado «La verificación de las medidas cautelares tras la remisión del caso al tribunal mediante auto de procesamiento. El plazo para la primera verificación en la sala de instrucción, la naturaleza del plazo y la sanción por no verificar dentro del plazo», redactado por Francisc-Gabriel Trache, abogado del Colegio de Abogados de Bucarest.
El artículo examina la problemática de la verificación de las medidas cautelares tras la remisión del caso al tribunal mediante auto de procesamiento, cuestión que ha generado controversia doctrinal y una práctica judicial no uniforme. El análisis tiene por objeto determinar el plazo aplicable a la primera verificación realizada por el juez de instrucción, así como su naturaleza jurídica, en el supuesto de que la medida haya sido dictada o mantenida durante la instrucción mediante auto del fiscal. En este contexto, se analizan tanto la aplicabilidad inmediata del plazo de un año específico de la fase de enjuiciamiento, como la tesis según la cual la primera verificación debe realizarse dentro del plazo de seis meses calculado a partir de la fecha de adopción de la medida o de la fecha de la última verificación realizada por el fiscal.

Dos ordenamientos jurídicos para un mismo trastorno mental: análisis del paralelismo legislativo en el marco de la salud mental de Rumanía

En A.U.B.D. – Foro Jurídico n.º 1/2026 se ha publicado el artículo titulado «Two Legal Orders for One Mental Disorder – Addressing the Legislative Parallelism in Romania’s Mental Health Framework -», redactado por Cătălin-Șerban Apătean, doctorando de la Facultad de Derecho de la Universidad de Bucarest. Este artículo analiza las condiciones en las que pueden dictarse y ejecutarse las medidas de seguridad de carácter médico reguladas por el Código Penal rumano y las medidas reguladas por la Ley n.º 487/2002 sobre salud mental y protección de las personas con trastornos psíquicos, junto con las garantías correspondientes de los derechos fundamentales existentes en cada procedimiento. El estudio examina la coexistencia de estos dos marcos jurídicos diferentes —penal y médico—, basados esencialmente en el mismo criterio —el peligro social percibido de la persona con trastornos mentales—, que conducen al mismo resultado: la privación involuntaria de libertad por motivos de salud mental. El presente trabajo tiene por objeto evaluar la estabilidad constitucional y el respeto de los derechos humanos en la regulación de instituciones similares con fundamentos jurídicos distintos: una basada en la comisión de un hecho previsto por la ley penal y la otra en el estado de salud mental de la persona en cuestión. Sostenemos que este paralelismo legislativo genera incoherencias en materia de protección y procedimiento, socavando la seguridad jurídica, la igualdad ante la ley y el respeto de los derechos fundamentales.

Consideraciones sobre la forma en que las normas específicas de los regímenes matrimoniales influyen en las normas de responsabilidad civil y en las vías de recurso contractuales. Estudio sobre algunas aplicaciones concretas

Búsqueda Borrar Consideraciones sobre la forma en que las normas específicas de los regímenes matrimoniales influyen en las normas de responsabilidad civil y en las vías de recurso contractuales. Estudio sobre algunas aplicaciones concretas. En A.U.B.D. – Forum Juridic n.º 1/2026 se publicó el artículo titulado «Consideraciones sobre la forma en que las normas específicas de los regímenes matrimoniales influyen en las normas de responsabilidad civil y…

La limitación de la libertad de expresión en Internet en la jurisprudencia del Tribunal Europeo de Derechos Humanos

En A.U.B.D. – Foro Jurídico n.º 1/2026 se ha publicado el artículo titulado «La limitación de la libertad de expresión en línea en la jurisprudencia del Tribunal Europeo de Derechos Humanos», redactado por Ștefan Bogrea, profesor adjunto doctor de la Facultad de Derecho de la Universidad de Bucarest y abogado del Colegio de Abogados de Bucarest.

El artículo analiza la forma en que el Tribunal Europeo de Derechos Humanos aplica el artículo 10 del Convenio en materia de expresión en Internet. La tesis central es que la jurisprudencia de Estrasburgo no establece un régimen autónomo de libertad de expresión en Internet, sino que adapta los criterios clásicos de limitación —legalidad, fin legítimo y necesidad en una sociedad democrática— a las particularidades del entorno digital. El artículo examina, por un lado, la continuidad del marco convencional y, por otro, la aparición de exigencias específicas relativas al alcance de la difusión, la persistencia de los contenidos, el papel de los intermediarios técnicos, las garantías procesales y el riesgo de restricciones excesivas. Por último, el trabajo pone de relieve las tensiones generadas por la moderación de las plataformas, la automatización de las decisiones y la búsqueda de un equilibrio entre la libertad de expresión y la protección de los derechos concurrentes.

La transferencia al Tribunal General de parte de la competencia para resolver sobre cuestiones prejudiciales

En A.U.B.D. – Foro Jurídico n.º 1/2026 se publicó el discurso pronunciado por la profesora titular Dra. Mirela Stancu, magistrada del Tribunal, titulado «The transfer to the General Court of part of the jurisdiction to give preliminary rulings», con motivo de los actos dedicados a la concesión del título de Doctor Honoris Causa al profesor Dr. Koen Lenaerts, presidente del Tribunal de Justicia de la Unión Europea, celebrados en la Facultad de Derecho de la Universidad de Bucarest el 27 de marzo de 2026.

El discurso pone de relieve que, tras la modificación de 2024 del Estatuto del Tribunal de Justicia de la Unión Europea, se ha transferido al Tribunal de Primera Instancia la competencia en materia de cuestiones prejudiciales en seis ámbitos específicos: el sistema común del impuesto sobre el valor añadido, los impuestos especiales, el Código Aduanero, la clasificación arancelaria de las mercancías en la Nomenclatura Combinada, la compensación y la asistencia a los pasajeros en caso de denegación de embarque, retraso o cancelación de los servicios de transporte, y el régimen de comercio de derechos de emisión de gases de efecto invernadero.

Para hacer frente a este nuevo tipo de asuntos, el Tribunal de Primera Instancia ha revisado su Reglamento de Procedimiento, ha creado un registro específico, ha establecido dos salas especializadas y ha nombrado a tres abogados generales que asisten a las salas especializadas. De conformidad con el principio de «ventanilla única», el Tribunal de Justicia decide en primer lugar si una demanda entra exclusivamente en el ámbito de las competencias transferidas y, en caso afirmativo, la remite al Tribunal General. A continuación, el asunto se asigna por rotación a un juez ponente de una de las dos salas especializadas, se notifica a las partes y se abre el procedimiento para la presentación de observaciones escritas.

Entre noviembre de 2024 y abril de 2026, se registraron 123 solicitudes en la ventanilla única, de las cuales 101 fueron remitidas. El Tribunal dictó su primera resolución en materia de cuestiones prejudiciales el 9 de julio de 2025 y, hasta abril de 2026, dictó 17 resoluciones, incluidas dos en las que las cuestiones fueron planteadas por tribunales de Rumanía.

Palabras clave: transferencia de competencias, cuestiones prejudiciales, IVA, impuestos especiales, Código Aduanero, clasificación arancelaria, indemnización a los pasajeros, comercio de certificados de emisiones de gases de efecto invernadero.