„Imaginea” secretului bancar în procesul penal. Obținerea înregistrărilor video de la instituțiile de credit în faza de urmărire penală

În A.U.B.D. – Forum Juridic nr. 2/2026 a fost publicat articolul cu titlul „„Imaginea” secretului bancar în procesul penal. Obținerea înregistrărilor video de la instituțiile de credit în faza de urmărire penală”, redactat de Drd. Vicențiu-Răzvan Gherghe.

Articolul își propune să analizeze procedura prin care pot fi obținute, în cursul urmăririi penale, înregistrările video deținute de instituțiile de credit, în contextul în care anumite fapte, date sau informații pe care acestea le conțin intră în sfera de protecție a „secretului bancar”.
În vederea asigurării unui raport de proporționalitate între ingerința în exercitarea dreptului la viață privată a persoanei ce beneficiază de protecția „secretului bancar”, vizată de înregistrările video, și scopul bunei desfășurări a procesului penal, studiul urmărește să indice conduita procesuală corectă a organelor judiciare în cursul urmăririi penale, prin alegerea instrumentelor procesuale adecvate obținerii legale a acestor probe în procesul penal

Assignment of Claims and the Stability of Special Jurisdiction under the Brussels I bis Regulation in Air Transport Cases. Remarks on the CJEU Judgment in Case C-551/24, Lufthansa v AirHelp

În A.U.B.D. – Forum Juridic nr. 2/2026 a fost publicat articolul cu titlul „Assignment of Claims and the Stability of Special Jurisdiction under the Brussels I bis Regulation in Air Transport Cases. Remarks on the CJEU Judgment in Case C-551/24, Lufthansa v AirHelp”, redactat de Drd. Ana-Maria Dimofte si Masterand Astrid Manolea.

Articolul analizează hotărârea Curții de Justiție a Uniunii Europene pronunțată în cauza C-551/24, Lufthansa c. AirHelp, privind interpretarea art. 7 pct. 1 lit. b) a doua liniuță din Regulamentul (UE) nr. 1215/2012 (Bruxelles I bis) în materia competenței judiciare internaționale pentru litigiile contractuale rezultate din transportul aerian de pasageri. Problema juridică centrală privește efectele cesiunii creanței asupra competenței speciale întemeiate pe locul executării obligației contractuale și posibilitatea cesionarului profesionist de a invoca forumul contractual prevăzut de Regulament. Pornind de la analiza raționamentului Curții și de la integrarea acestuia în evoluția jurisprudenței europene, articolul evidențiază caracterul autonom și funcțional al criteriului locului executării obligației în contractele de transport aerian, arătând modul în care transferul creanței nu modifică legătura jurisdicțională dintre litigiu și instanța competentă, întrucât norma de competență prevăzută de art. 7 pct. 1 lit. b) urmărește obiective de proximitate, bună administrare a justiției și previzibilitate, iar nu protecția unei părți considerate vulnerabile.

La banalisation de l’Holocauste par certains juges roumains

În A.U.B.D. – Forum Juridic nr. 1/2026 a fost publicat articolul cu titlul „La banalisation de l’Holocauste par certains juges roumains, redactat de Prof. univ. dr. Corneliu-Liviu Popescu.

Afirmațiile publice ale unor judecători, în sensul că situația magistraților români, deci a magistraților dintr-un stat Parte la Convenția europeană a drepturilor omului și Membru al Uniunii Europene, vizați de o dezbatere publică și de măsuri de reducere a anumitor drepturi ale lor cu caracter economic, este similară celei a populației evreiești în timpul Holocaustului, cu propaganda antisemită genocidară a lui Joseph Goebbels și cu obligația purtării stelei galbene, care a precedat lagărele morții și exterminarea, constituie acte de banalizare activă gravă a Holocaustului, interzise de Dreptul Uniunii Europene și de dreptul intern român strict. Pasivitatea Inspecției Judiciare și a Consiliului Superior al Magistraturii de a-și exercita atribuțiile în materie disciplinară, refuzând să reprime și încurajând astfel perpetuarea și amplificarea actelor de trivializare activă, este contrară acelorași norme europene și naționale și constituie o formă de banalizare pasivă a Shoah. Banalizarea (trivializarea) Holocaustului (a Shoah), fie ea activă sau pasivă, reprezintă o formă de antisemitism care trebuie sancționată.

Analyse des certains commentaires non-scientifiques du Mémorandum du Président des États-Unis d’Amérique du 7 janvier 2026 de retrait de cet État de certaines formes de coopération internationale institutionnelle et/ou conventionnelle

În A.U.B.D. – Forum Juridic nr. 1/2026 a fost publicat articolul cu titlul „Analyse des certains commentaires non-scientifiques du Mémorandum du Président des États-Unis d’Amérique du 7 janvier 2026 de retrait de cet État de certaines formes de coopération internationale institutionnelle et/ou conventionnelle”, redactat de Prof. univ. dr. Corneliu-Liviu Popescu.

Susținerea că Președintele Donald J. TRUMP a decis să retragă Statele Unite ale Americii din Curtea Internațională de Justiție, care a ajuns astfel în faliment, este lipsită în egală măsură de orice bază factuală și de orice valoare științifică, un stat Membru al Organizației Națiunilor Unite fiind ipso facto Parte la Statutul Curții Internaționale de Justiție, care este un organ intern principal al acestei organizații internaționale. Susținerea potrivit căreia Comisia de la Veneția este o organizație internațională aferentă Curții Europene a Drepturilor Omului este de asemenea lipsită de orice valoare științifică, fiind în realitate vorba de un organ intern subsidiar al organizației internaționale care este Consiliul Europei, dar cu caracter independent, inclusiv în raport cu organul intern judiciar specializat în materia drepturilor omului al acestei organizații internaționale regionale europene.

Revista „AUBD Forum Juridic” indexată în ERIH+

Revista „AUBD Forum Juridic” a fost aprobată pentru includerea în ERIH+ (European Reference Index for the Humanities and Social Sciences), una dintre cele mai importante baze de indexare dedicate publicațiilor academice din domeniul științelor umaniste și sociale.

Confirmarea a fost transmisă oficial de echipa ERIH+, care a finalizat procesarea dosarului revistei și a validat îndeplinirea criteriilor de eligibilitate pentru indexare.

Includerea în ERIH+ reprezintă o recunoaștere a calității științifice și editoriale a revistei și contribuie la creșterea vizibilității internaționale a articolelor publicate în cadrul acesteia.

Totodată, indexarea facilitează accesul comunității academice internaționale la cercetările și contribuțiile publicate în paginile revistei.

Indexarea în ERIH+ reprezintă un nou pas în consolidarea profilului academic al revistei AUBD Forum Juridic și în susținerea cercetării juridice la nivel național și internațional.

Revista poate fi consultată în baza de date ERIH+ la adresa: https://erihplus.hkdir.no/journal?id=509593

Darea în debit a taxei judiciare de timbru în calea de atac – act jurisdicțional sau act administrativ?

În A.U.B.D. – Forum Juridic nr. 1/2026 a fost publicat articolul cu titlul „Darea în debit a taxei judiciare de timbru în calea de atac – act jurisdicțional sau act administrativ ?”, redactat de Ștefan Nicolae Călin, avocat în cadrul Baroului București și doctorand în cadrul Facultății de Drept a Universității din București.

Articolul examinează modalitatea în care operează instituția dării în debit prevăzută de art. 38 din O.U.G. nr. 80/2013, raportat la natura încheierii emise de instanță în materia stabilirii taxelor judiciare de timbru. Având în vedere cadrul normativ actual, această încheiere este emisă într-o procedură necontencioasă, nu este compatibilă cu caracterul interlocutoriu sau premergător al încheierilor din procedura contencioasă și prezintă trăsături de asemănare cu actul administrativ individual.

Cuvinte cheie: taxă judiciară de timbru, taxă, creanță fiscală, titlu executoriu, dare în debit, cerere de reexaminare, încheiere, rezoluție, serviciu public, procedură necontencioasă, act administrativ, act jurisdicțional.

Consecințele lipsei unei pedepse-reper în configurarea art. 218 ind. 1 alin. 1 ind. 1 al Codului penal: o analiză critică a provocărilor de drept substanțial și procesual penal

În A.U.B.D. – Forum Juridic nr. 1/2026 a fost publicat articolul cu titlul „Consecințele lipsei unei pedepse-reper în configurarea art. 218 ind. 1 alin. 1 ind. 1 al Codului penal: o analiză critică a provocărilor de drept substanțial și procesual penal”, redactat de Ioana-Diana Farcaș, studentă în cadrul programului de master al Facultății de Drept, Universitatea din București – Carieră Judiciară.

Prezentul articol își propune să analizeze critic gravele deficiențe de tehnică legislativă ale art. 218 ind. 1 alin. 1 ind. 1 C.pen. (introdus prin reformele legislative din anul 2023), punând în lumină principalele dificultăți identificate în doctrină și jurisprudență ca urmare a absenței unei pedepse-reper în cazul actelor sexuale lipsite de constrângere între minori. Studiul evidențiază cum această omisiune paralizează parțial mecanismele de individualizare a sancțiunilor, generează un vid legislativ apt să conducă la imposibilitatea tragerii la răspundere a participanților majori și provoacă dificultăți de interpretare a unor instituții de drept procesual penal.

În final, în ciuda intenției inițiale de a spori protecția victimelor, textul defectuos devine adesea o lege penală mai favorabilă, afectând totodată previzibilitatea actului de justiție.

Originality in Thin Spaces: What a Critical Edition Teaches Copyright Law in the Age of Generative AI (Institutul G. Călinescu – CJEU, C‑649/23)

În A.U.B.D. – Forum Juridic nr. 1/2026 a fost publicat articolul cu titlul „Originality in Thin Spaces: What a Critical Edition Teaches Copyright Law in the Age of Generative AI (Institutul G. Călinescu – CJEU, C‑649/23)”, redactat de Vladimir Diaconiță, conferențial universitar în cadrul Facultății de Drept a Universității din București și avocat în cadrul Baroului București.

Articolul analizează hotărârea Curții de Justiție a Uniunii Europene din 19 martie 2026, pronunțată în cauza C-649/23, Institutul de Istorie și Teorie Literară „G. Călinescu” și Fundația Națională pentru Știință și Artă împotriva HK și alții, prima decizie preliminară în care Curtea aplică cadrul său de analiză a originalității asupra unei ediții critice a unei opere aflate în domeniul public. Articolul desprinde trei concluzii a căror relevanță depășește cu mult particularitățile speței. În primul rând, amprenta personală a autorului poate fi identificată chiar și în cel mai improbabil de restrâns spațiu creativ: acela în care autorul urmărește, în mod deliberat și metodic, să redea cât mai fidel personalitatea altuia. În al doilea rând, caracterul restrâns al spațiului creativ disponibil nu diminuează protecția: pragul originalității este binar, iar nu gradual, iar dreptul Uniunii Europene nu admite un drept de autor de rang secund pentru operele create în condiții de constrângere maximă. În al treilea rând, protecția operelor derivate se extinde numai asupra contribuției originale a celui de-al doilea autor, însă analiza originalității și analiza contrafacerii trebuie să includă o dimensiune holistică; o analiză exclusiv granulară este structural incompletă. Articolul propune o teză unificatoare (i.e. aceea că drepturile de autor în cadrul Uniunii Europene dispun de o teorie coerentă a creativității în spații creative înguste) și o aplică asupra conținutului generat cu ajutorul inteligenței artificiale, domeniu în care sediul originalității

Reducerea obiectului contractelor publice pe durata executării lor

În A.U.B.D. – Forum Juridic nr. 1/2026 a fost publicat articolul cu titlul „Reducerea obiectului contractelor publice pe durata executării lor”, redactat de Mihai Băeșu, asistent universitar în cadrul Facultății de Drept a Universității din București și avocat în cadrul Baroului București.

Pornind de la jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), directivele privind contractele publice și legislația națională de transpunere oferă criteriile identificării mai multor ipoteze în care modificarea contractului public pe durata executării sale este permisă. Ipoteza reducerii obiectului contractelor publice nu este una dintre ipotezele reglementate expres. Ca atare, prin articolul de față, autorul analizează reducerea obiectului contractelor publice în contrast cu ipotezele de modificare a contractelor publice reglementate expres, cu scopul de a identifica reperele în funcție de care reducerea obiectului contractelor publice este permisă pe durata executării lor fără parcurgerea unei noi proceduri de atribuire.

Cuvinte cheie: contracte publice, modificarea contractelor publice, reducerea obiectului contractelor publice, modificări permise, modificări nepermise, achiziții publice, concesiuni de lucrări și servicii.

Revisión de las medidas cautelares tras la remisión del caso al tribunal mediante auto de procesamiento. Plazo para la primera revisión en la sala de instrucción, naturaleza del plazo y sanción por incumplimiento del plazo

En A.U.B.D. – Foro Jurídico n.º 1/2026 se publicó el artículo titulado «La verificación de las medidas cautelares tras la remisión del caso al tribunal mediante auto de procesamiento. El plazo para la primera verificación en la sala de instrucción, la naturaleza del plazo y la sanción por no verificar dentro del plazo», redactado por Francisc-Gabriel Trache, abogado del Colegio de Abogados de Bucarest.
El artículo examina la problemática de la verificación de las medidas cautelares tras la remisión del caso al tribunal mediante auto de procesamiento, cuestión que ha generado controversia doctrinal y una práctica judicial no uniforme. El análisis tiene por objeto determinar el plazo aplicable a la primera verificación realizada por el juez de instrucción, así como su naturaleza jurídica, en el supuesto de que la medida haya sido dictada o mantenida durante la instrucción mediante auto del fiscal. En este contexto, se analizan tanto la aplicabilidad inmediata del plazo de un año específico de la fase de enjuiciamiento, como la tesis según la cual la primera verificación debe realizarse dentro del plazo de seis meses calculado a partir de la fecha de adopción de la medida o de la fecha de la última verificación realizada por el fiscal.