Selectarea cauzelor prin writ of certiorari la Curtea Supremă a Statelor Unite ale Americii (2) Divergențe conceptuale și provocări contemporane – Curtea Supremă, încotro?

În A.U.B.D. – Forum Juridic nr. 2/2026 a fost publicat articolul cu titlul „Selectarea cauzelor prin writ of certiorari la Curtea Supremă a Statelor Unite ale Americii (2) Divergențe conceptuale și provocări contemporane – Curtea Supremă, încotro?”, redactat de conf. univ. dr. Gheorghe-Liviu Zidaru în cadrul Facultății de Drept, Universitatea din București.

Autorul arată că instanța supremă americană dispune de o competență foarte largă, aproape discreționară, în selectarea cauzelor pe care alege să le judece. Dar care este filosofia ce stă la baza unei strategii de selecție sau a alteia?
Cei care cred că jurisprudența ar trebui să evolueze pas cu pas, incremental, pornind de la rezolvarea punctuală a cauzelor concrete, tind spre o selectare mai generoasă, în vreme ce cei care susțin că instanța supremă ar trebui să formuleze reguli largi, cvasilegislative, abordează cu reticență petițiile pentru certiorari și tind să selecteze mai puține cauze pentru a fi judecate.
Tendința Curții Supreme de a selecta anumite chestiuni de drept (iar nu neapărat cauza întreagă) ridică o seamă de probleme cu privire la compatibilitatea acestui procedeu cu funcția unei instanțe judecătorești, iar scăderea continuă a rolului cauzelor soluționate pe fond (merits docket) atrage critici. Concomitent, un alt rol, uneori numit rolul din umbră (shadow docket) sau rolul contenciosului provizoriu (interim docket sau emergency docket) a dobândit un caracter preeminent – fiind totodată și intens criticat – în contextul polarizării tot mai mari a politicii și a societății americane, care a generat tendința de a rezolva cam orice prin justiție – de la dreptul la avort, la constituționalitatea legii privind interzicerea Tik-tok și până la trasarea circumscripțiilor electorale uninominale, respectiv la drepturile migranților. Pe acest fundal, pronunțarea unor ordonanțe nemotivate, ca și tendința Curții de a interveni destul de puternic în activitatea instanțelor inferioare a generat controverse însemnate. În acest context, au fost formulate propuneri – mai mult sau mai puțin partizane – de reformare a Curții Supreme.