2022

DOI: https://doi.org/10.31178/AUBD.2022.09

Rezumat: Articolul tratează un subiect sensibil pentru societatea românească și anume diferențele între rolul consimțământului în cazul săvârșirii infracțiunii de act sexual cu un minor și în cazul infracțiunii de viol. După o condamnare CEDO în cauza M.G.C. c. României și o evaluare a Inspecției Judiciare, o inițiativă legislativă încearcă să remedieze deficiențele sistemului actual. Este ea aptă să rezolve toate dificultățile generate de încadrarea juridică a unor fapte săvârșite împotriva minorilor ca fiind act sexual cu un minor sau viol? Identifică în mod corect acest proiect de lege problema din legislație (sau din jurisprudență)? Acestea sunt întrebările la care voi încerca să răspund în cadrul acestui studiu. Pornind de la problemele identificate și de la soluțiile legislative din alte state, după analizarea noțiunii de „consimțământ” în structura internă a infracțiunilor de act sexual cu un minor și de viol, voi formula o propunere de reglementare, mai suplă, mai simplă, menită să genereze o aplicare mai facilă a textelor de către instanțele judecătorești. Textul nu este o comparație între infracțiuni și nici un studiu aprofundat asupra acestora. El reprezintă mai curând un prim pas în studiul noțiunii de „consimțământ” în economia infracțiunilor contra vieții sexuale. Dorința autorului este ca această dezbatere să continue, căci prezentul material nu poate, prin el însuși, să rezolve toate problemele privind consimțământul minorilor în cazul infracțiunilor contra vieții sexuale. Așa cum vom vedea însă, niciun proiect legislativ nu poate să facă acest lucru.

Cuvinte-cheie: viol, act sexual cu un minor, consimțământ, infracțiuni contra libertății sexuale, M.G.C. c. României