2024

DOI: https://www.doi.org/10.31178/AUBD/2024.08

Rezumat: Subiectul maternității de substituție (mai ales plasate în context transfrontalier) generează o paletă largă de dileme etice și juridice, instanțele și legiuitorii din varii sisteme de drept fiind profund divizați atunci când evaluează legitimitatea acestei practici.

Legătura genetică, iar nu elementul intențional, pare să dețină, în continuare, rolul central în procesul de recunoaștere a filiației stabilite în străinătate, acestea fiind, de altfel, liniile directoare trasate în actualul stadiu de evoluție a jurisprudenței CEDO.

Cuvinte-cheie: interesul superior al copilului, maternitatea de substituție, stabilirea filiației, jurisprudența CEDO