Entre Charlie y Charlie. Sobre la libertad de expresión en la era de las redes globales

En A.U.B.D. – Foro Jurídico n.º 1/2026 se ha publicado el artículo titulado «Entre Charlie y Charlie. Sobre la libertad de expresión en la era de las redes globales», redactado por el profesor universitario Dr. Radu-Alexandru Rizoiu.

El artículo analiza las nuevas dimensiones de la libertad de expresión en la actualidad, cuando la comunicación de mensajes se realiza de forma instantánea y dirigida a grandes masas de personas en el entorno digital a través de las redes sociales. Además, esta comunicación masiva puede adaptarse para llegar a determinadas personas en las que pueda encontrar un terreno fértil, y el mismo mensaje puede transmitirse de diferentes maneras para lograr el máximo impacto en distintos grupos de personas. A pesar de la preocupación de los Estados (especialmente en Europa) por el uso de la manipulación a través de algoritmos, el artículo trata de proponer el mantenimiento del antiguo principio liberal del «mercado libre de ideas», con pequeños ajustes determinados por las nuevas tecnologías. La tesis principal es que la censura ex ante de cualquier tipo es un mal mayor que la permisión de mensajes no conformes. Se utilizan argumentos de derecho civil y constitucional para explicar los límites jurídicos de la censura en el contexto normativo actual. Por último, se proponen una serie de soluciones que podrían ser objeto de debates posteriores sobre el filtrado ex post de los mensajes prohibidos.

El delito de agresión en el Estatuto de la Corte Penal Internacional. Aspectos de derecho penal sustantivo

En A.U.B.D. – Foro Jurídico n.º 1/2026 se publicó el artículo titulado «El delito de agresión en el Estatuto de la Corte Penal Internacional. Aspectos de derecho penal sustantivo», redactado por Dragoș-Enrico Dediu, asesor jurídico del Ministerio de Justicia.
El presente estudio tiene por objeto analizar el delito de agresión recogido en el art. 8 bis del Estatuto de Roma de la Corte Penal Internacional. El examen de este delito de derecho penal internacional pone de manifiesto algunos aspectos problemáticos relativos, por ejemplo, al sujeto activo y al elemento material, que se derivan precisamente de la forma en que está redactada la norma de tipificación adoptada en el marco de la Conferencia de los Estados Partes en el Estatuto de la Corte Penal Internacional del 11 de junio de 2010. Al mismo tiempo, mediante el análisis del derecho comparado pertinente, el estudio presenta también algunas propuestas de lege ferenda para la incorporación del delito de agresión en la legislación nacional.

La libertad de expresión como límite a la tipificación penal de los actos cometidos en el ciberespacio

En A.U.B.D. – Foro Jurídico n.º 1/2026 se publicó el artículo titulado «La libertad de expresión como limitación de la tipificación de los actos cometidos en el ciberespacio», redactado por el profesor adjunto Dr. Dorel Herinean.

El artículo analiza la intersección entre la libertad de expresión y las normas de tipificación de delitos que pueden ser aplicables en el ciberespacio, así como los límites generales, desde una perspectiva penal, social y logística, que la libertad de expresión impone a la tipificación, la investigación y la sanción de los delitos cometidos y, a la inversa, que el objetivo de estas últimas impone al derecho a la libertad de expresión. En el artículo se incluye tanto un análisis de las normas de tipificación que pueden ser aplicables como un análisis de la jurisprudencia del TEDH sobre la intersección entre el derecho penal y la libertad de expresión.

Ampliación de la intervención judicial en materia de órdenes de protección: posibilidad de dictar de oficio medidas de protección y de sustituir el consentimiento de la víctima para el uso del dispositivo electrónico de vigilancia

En A.U.B.D. – Foro Jurídico n.º 1/2026 se publicó el artículo titulado «La intervención judicial ampliada en materia de órdenes de protección: la posibilidad de dictar de oficio medidas de protección y la sustitución del consentimiento de la víctima para el uso del dispositivo electrónico de vigilancia», redactado por la Dra. Maria-Giovanna Rossi.

A raíz del aumento en Rumanía de los casos de violencia doméstica y violencia en el ámbito familiar, el presente artículo se propone analizar, por un lado, el marco general en materia de órdenes de protección, centrándose en la limitación de la intervención judicial a la hora de dictar medidas de protección sin que estas hayan sido solicitadas por la víctima y, en particular, la posibilidad de sustituir el consentimiento de la víctima para llevar el dispositivo electrónico de vigilancia y, por extensión, de imponer al agresor el uso de una pulsera electrónica de vigilancia en caso de que el tribunal constate la existencia de un peligro real e inminente para la vida de la víctima.

Anales de la Universidad de Bucarest – Serie de Derecho, 2025

Analele Universității din București – Seria Drept, 2025
Număr dedicat dialogului dintre drept, tehnologie și evoluțiile recente ale ordinii juridice europene
Volumul din 2025 al Analelor Universității din București – Seria Drept reunește studii originale semnate de profesori, cercetători și practicieni ai dreptului, oferind o perspectivă complexă asupra unor teme de interes pentru evoluția dreptului național și european. Noile tehnologii, noile forme de organizare socială și economică, precum și evoluțiile normative la nivel european și internațional sunt analizate prin metode riguroase, cu accent pe relevanța lor practică.
Acest număr aduce împreună teme de actualitate majoră – de la impactul tehnologiilor blockchain asupra dreptului civil, la câmpul tensionat al formelor controlului de constituționalitate, la limitele suveranității fiscale a statelor membre UE, la provocările scrierii juridice într-o epocă dominată de cerințe de accesibilitate și limbaj clar, până la reevaluarea unor instituții clasice precum perioada de probă, răspunderea administratorilor sau statutul juridic al concepției in vitro.
Doamna prof.univ.dr. Adriana ALMĂȘAN și domnul drd. Eduard FLOREA analizează în profunzime premisa integrării Smart Contracts în dreptul român, evaluând compatibilitatea acestora cu teoria obligațiilor și impactul reglementărilor europene precum Data Act și AI Act. Autorii subliniază necesitatea unei legislații dedicate, capabile să armonizeze inovația tehnologică cu principiile fundamentale ale dreptului civil.
Domnul prof. univ. dr. Ion GÂLEA examinează statutul dreptului intern ca „sistem de referință” în cauzele privind selectivitatea măsurilor fiscale, analizând jurisprudența recentă a CJUE, precum și două ipoteze privind poziția dreptului național în fața instituțiilor europene.
Doamna prof. univ. dr. Simona GHERGHINA și domnul drd. Mihai BĂEȘU analizează vulnerabilitățile cadrului normativ privind garanțiile publice locale în contextul insolvenței unităților administrativ-teritoriale, propunând teste și criterii ce pot fi aplicate de către judecătorul-sindic, atât cu scopul de a proteja creditorii, cât și cu scopul de a asigura continuitatea serviciilor publice esențiale pe plan local.
Doamna prof. univ. dr. Lavinia-Valeria LEFTERACHE propune un ghid indispensabil pentru studenți și cercetători, care clarifică structura unei teze de doctorat, criteriile de originalitate, formularea ipotezelor și limitele rezonabile ale propunerilor de lege ferenda.
Doamna prof. univ. dr. Claudia-Ana MOARCĂȘ examinează telemunca, munca pe platforme digitale și noile instrumente de monitorizare, subliniind necesitatea unui echilibru între flexibilitatea muncii, protecția datelor și dreptul la viață privată.
Domnul prof. univ. dr. Corneliu-Liviu POPESCU arată că utilizarea de către Curtea Constituțională a expresiei „obiecție de neconstituționalitate” pentru a desemna o modalitate de sesizare a judecătorului constituțional, este neconstituțională, atât în raport cu conținutul acestei instituții juridice atunci când ea exista, cât și în raport cu abrogarea normei juridice în materie și cu inexistența juridică actuală a acestei instituții..
Domnul prof. univ. dr. Radu RIZOIU, pornind de la un caz de practică judiciară, analizează momentul de la care se nasc drepturile copilului ce se va naște după decesul tatălui biologic în cazurile în care embrionul a fost criogenat anterior acestui deces, precum și limitele libertății contractuale în materia dreptului persoanelor.
Doamna lect. univ. dr. Marilena CRĂCIUN (ENE) explică tensiunea dintre autonomia fiscală a statelor membre și constrângerile impuse de legislația unională și jurisprudența CJUE, evidențiind echilibrul necesar între interesul național și integrarea europeană.
Doamna lect. univ. dr. Mihaela-Augustina NIȚĂ și doamna lect. univ. dr. Oana-Mihaela SALOMIA analizează efectul direct orizontal al unor dispoziții din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene în litigii între particulari, prezentând cauzele Egenberger, Bauer, Willmeroth, IR și Cresco, precum și implicațiile lor pentru instanțele naționale.
Doamna lect. univ. dr. Raluca PAPADIMA propune o viziune coerentă asupra predării scrierii juridice, prezentând principiile fundamentale și cadrul conceptual necesar profesionalizării acestei competențe în mediul juridic românesc.
Doamna asist. univ. dr. Mihaela GHERGHE explică impactul Directivei privind Accesibilitatea (EAA) asupra contractelor destinate consumatorilor și oportunitățile aduse de utilizarea limbajului clar, fără a pierde rigoarea juridică.
Domnul asist. univ. dr. George-Alexandru LAZĂR, pornind de la hotărârea Fabbri și alții c. San Marino, analizează condițiile în care art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în componenta sa civilă, devine aplicabil atunci când victima alege să se constituie parte civilă în cursul procesului penal.
Domnul asist. univ. dr. Alexandru-Șerban RĂȚOI analizează trecerea responsabilității sociale de la voluntariat la obligație juridică în cadrul CSRD (Directiva privind Raportarea Durabilității Corporative) și CSDDD (Directiva privind Diligența Necesară în Materie de Durabilitate), prin prisma teoriilor economice privind externalitățile, părțile interesate și eficiența reglementării.
Doamna asist. univ. dr. Valentina-Lidia ZĂRNESCU explorează rolul perioadei de probă ca mecanism de flexibilitate, dar și limitele sale juridice, inclusiv posibilitatea constatării abuzului de drept în încetarea contractului de muncă.
Domnul drd. Andrei-Nicolae POPA examinează ordonanțele de urgență adoptate pentru îndeplinirea jalonului PNRR și critică efectele lor retroactive, imprevizibile și contrare principiilor constituționale, însă și ingerința excesivă a Comisiei Europene în această materie.