Part I

Materialul de faţă prezintă noua reglementare românească privind soluţionarea pe calea arbitrajului, a unor litigii izvorâte din raporturi juridice de drept privat cu element de extraneitate. Având în vedere faptul că regulamentele europene în materia competenţei în procesele civile internaţionale nu reglementează si arbitrajul, articolul prezintă pe de o parte vechea reglementare ce se regăsea în Legea nr. 105/1992 privind reglementarea raporturilor de drept internaţional privat, şi pe de alta parte, Noul Cod de Procedură Civilă Român, intrat în vigoare la 15 februarie 2013, mai precis Cartea a VII-a a acestuia, dedicată “Procesului Civil Internaţional”. Pornind de la acest deziderat, materialul de faţă încearcă să configureze o definiţie a arbitrajului, apoi să ofere o clasificare a arbitrajului.

Cuvinte cheie: arbitraj internaţional, competenţă, element de extraneitate, noul Cod de procedură civilă, instanţă arbitrală