Part I

Căutarea unei identităţi statale specifice – şi prin urmare a unei identităţi naţionale aparte – este o trăsătură comună pentru toate statele nou apărute, inclusiv pentru Republica Moldova. În unele cazuri, în etapa timpurie a procesului de construire a unei identităţi statale, unele state preferă să adopte acte normative de promovare şi implementare a trăsăturilor unei anume identităţi de stat. Este, de asemenea, cazul Republicii Moldova, care a adoptat in decembrie 2003, prin lege organică, « Conceptul Politicii Naţionale de Stat » . Prezentul articol propune o analiză a acestui « Concept… », în lumina dezbaterii europene privind conceptul de naţiune, care are nu doar o istorie proprie, dar şi o dimensiune contemporană, a cărei ultimă manifestare este reprezentată de adoptarea de către Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a Recomandării nr 1735 privind conceptul de naţiune. Acest document propune, printre altele, o abordare care poate justifica relaţia dintre o « majoritate înrudită » şi o altă « majoritate înrudită » (cu alte cuvinte între două state înrudite între ele) pe baza legăturii strânse dintre cele două componente ale naţiunii culturale/etnice (anterioare). Este şi cazul, printre altele, al situaţiei actuale a României şi Republicii Moldova.